19 definiții pentru capodoperă
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CAPODÓPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică de valoare excepțională. – Din it. capo d’opera.
capodóperă sf [At: NEGRUZZI, S. I, 38 / V: (înv) cap-de-óperă / Pl: ~re / E: it capo dopera] Operă artistică de o valoare excepțională.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAPODÓPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică de o valoare excepțională. – Din it. capo dópera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CAPODÓPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică excepțională, constituind un model pentru alte lucrări de același gen. Personagiile marilor capodopere ale literaturii universale sînt viabile și astăzi pentru că scriitorii au știut să întruchipeze trăsăturile tipice ale caracterelor, determinate de o anumită clasă sau categorie socială. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 340, 4/3. Nu trebuie să cereți teatrului moldovean, chiar de la apariția sa, să vă dea capodopere, căci în ce privește capodoperele trebuie în primul rînd să existe autori care să le facă, și pînă în prezent noi nu avem așa ceva. KOGĂLNICEANU, S. A. 35. – Variantă: (rar) capdeopéră (GALACTION, O. I 239) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAPODÓPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică de valoare excepțională. – It. capo d’ opera.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CAPODÓPERĂ s.f. 1. (În evul mediu) Lucrare pe care un meșteșugar trebuia s-o execute și s-o supună unui juriu spre a obține titlul de maistru. 2. Operă artistică de o valoare deosebită. [Var. capdeoperă s.f. / < it. capodopera].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAPODÓPERĂ s. f. operă desăvârșită, culme a creației; (p. ext.) lucrare perfectă în orice domeniu. (< it. capodopera)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CAPODÓPERĂ ~e f. Creație (artistică) de valoare excepțională. [G.-D. capodoperei] /<it. capo dópera
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
capodoperă f. operă perfectă (= ital. capo d’opera).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cap-de-operă sn vz capodoperă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAPDEOPÉRĂ s. n. v. capodoperă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAPDEÓPERĂ s.f. v. capodoperă.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
capo d’óperă f., pl. e (it. capo d’ópera, îld. capolavóro). Operă, lucrare perfectă (maĭ bine zis cap de operă, pl. capete de operă).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
capodóperă s. f., g.-d. art. capodóperei; pl. capodópere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
capodóperă s. f., g.-d. art. capodóperei; pl. capodópere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
capodoperă, capodopere, art. capodoperele
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
capodoperă, -re.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
capodóperă (capodópere), s. f. – Operă artistică de o valoare excepțională. It. capo d’opera (sec. XIX).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CAPODOPERĂ (< it. capo d’opera) Lucrare din domeniul artei, precum și din domenii străine artei, socotită ca o întruchipare a perfecției. Termenul capodoperă este conferit îndeosebi marilor opere ale literaturii universale (Iliada și Odiseea lui Homer, tragediile lui Skakespeare ș.a.) și ale artei (din pictură, tablourile Iui Leonardo da Vinci; din muzică, simfoniile lui Beethoven etc.)
- sursa: MDTL (1979)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
capodoperă, capodoperesubstantiv feminin
- 1. Operă artistică de valoare excepțională. DEX '09 DLRLC DN
- Personagiile marilor capodopere ale literaturii universale sînt viabile și astăzi pentru că scriitorii au știut să întruchipeze trăsăturile tipice ale caracterelor, determinate de o anumită clasă sau categorie socială. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 340, 4/3. DLRLC
- Nu trebuie să cereți teatrului moldovean, chiar de la apariția sa, să vă dea capodopere, căci în ce privește capodoperele trebuie în primul rînd să existe autori care să le facă, și pînă în prezent noi nu avem așa ceva. KOGĂLNICEANU, S. A. 35. DLRLC
-
- 2. Lucrare pe care un meșteșugar trebuia s-o execute și s-o supună unui juriu spre a obține titlul de maistru. DN
etimologie:
- capo d’opera DEX '09 DN