CAPITÁL¹ (1) capitaluri s. n. 1. (Ec. pol.) Totalitatea bunurilor economice detzinute de o persoana sau de un grup de persoane care sunt utilizate in scopul producerii de bunuri shi servicii destinate vanzarii shi obtzinerii de profit. 2. (In sintagmele) Capital uman = competentza salariatzilor comportamentul shi abilitatea intelectuala. Capital de cunoshtintze = suma cunoshtintzelor care le poseda cineva; experientza. Din fr. capital germ. Kapital.

capital¹ sn [At: MARX C. I. 159 / V: cap~ / Pl: ~uri (rar) ~e / E: fr capital ger Kapital] 1 Avutzie sub forma de bani de marfuri de bunuri materiale in genere. 2 (Is) ~ constant Parte a capitalului (1) care se transforma in mijloace de productzie fara sashi schimbe marimea valorii in procesul de productzie. 3 (Is) ~ variabil Parte a capitalului (1) transformata in fortza de munca shi care ishi schimba valoarea in procesul de productzie reproducand propriul sau echivalent shi un excedent Si: plusvaloare. 4 (Is) ~ fix Parte a capitalului (1) constant investita in mijloace de munca (cladiri mashini instalatzii unelte etc.) care au o oarecare fixitate valoarea lor nefiind trecuta decat partzial pe masura uzarii in valoarea produsului. 5 (Is) ~ circulant Capital (1) care in cursul procesului de productzie ishi trece dintro data valoarea sa in valoarea noului produs circuland in intregime iar nu treptat shi fiind alcatuit din capitalul variabil la care se adauga o parte a materialului constant (materii prime materii auxiliare combustibil etc.). 6 (Is) ~ comercial Capitalul marfa al producatorului pe cale de a se transforma in capital banesc. 7 (Is) ~ bancar Capital (1) al bancilor care nu functzioneaza in mainile posesorului sau ci in mainile altei persoane care se obliga sa plateasca o anumita suma in schimbul dreptului de al folosi. 8 (Is) ~ financiar Capital (1) rezultat din insumarea capitalului bancar cu cel industrial. 9 Suma (mare) de bani (investita intro afacere). 10 (Fig; is) ~ de cunoshtintze Ansamblul cunoshtintzelor care le poseda cineva Si: experientza.

CAPITAL¹ (1) capitaluri s. n. 1. Avutzie sub forma de bani de marfuri de bunuri materiale in genere. 2. Bani suma (mare) de bani (investitzi intro afacere). ♦ Capital de cunoshtintze = suma cunoshtintzelor care le poseda cineva; experientza. Din fr. capital germ. Kapital.

CAPITÁL¹ (1) capitaluri s. n. 1. (Ec. pol.; in societatea capitalista) Raport social de productzie care se stabileshte intre capitalishti proprietari ai mijloacelor de productzie shi proletari lipsitzi de mijloace de productzie shi de subsistentza shi nevoitzi pentru ashi cishtiga existentza sashi vinda fortza de munca k pe o marfa celor care i exploateaza; valoare care produce plusvaloare. Transformarea unei sume de bani in mijloace de productzie shi in fortza de munca este prima mishcare care o suporta cantitatea de valoare care urmeaza sa indeplineasca functzia de capital. MARX I 509. ◊ (Dupa rolul care il are in procesul de productzie) Capital constant = parte a capitalului transformata in mijloace de productzie (utilaj materii prime etc.) fara sashi schimbe marimea valorii in procesul de productzie. Capital variabil = parte a capitalului transformata in fortza de munca shi careshi schimba valoarea in procesul de productzie reproducind propriul ei echivalent shi un excedent plusvaloarea. Din punct de vedere al procesului de productzie trebuie deosebite doua partzi ale capitalului: capitalul constant cheltuit pentru mijloacele de productzie (mashini unelte de munca materii primi etc.) a carui valoare trece neschimbata (dintro data sau treptat) in produsul finit shi capitalul variabil cheltuit pentru fortza de munca. LENIN O. XX 148. (Dupa modul de circulatzie) Capital fix = parte a capitalului investita in mijloace de munca (cladiri utilaje etc.) care ishi trece valoarea asupra produsului in mod treptat in mai multe procese de productzie. Capitalul fix care intra in procesul de productzie transmite produsului numai o parte a valorii sale (uzura) shi continua sa functzioneze ◊ in procesul de productzie in ciuda uzurii. MARX C. II 151. Capital circulant parte a capitalului a carei valoare trece asupra produsului in intregime intrun singur proces de productzie. Valoarea capitalului circulant in fortza de munca shi mijloace de productzie este avansata numai pentru timpul in care se confectzioneaza produsul timp care depinde de scara productziei care la rindul ei este data o data cu volumul capitalului fix. MARX C. II 137. Capital financiar = capital rezultat din contopirea capitalului bancar cu cel industrial in urma concentrarii productziei shi a aparitziei monopolurilor. Concentrarea productziei monopolurile care cresc din ea contopirea sau ingemanarea bancilor shi a industriei iata istoria aparitziei capitalului financiar shi contzinutul aceste notziuni. LENIN O. XXII 222. 2. Fig. Clasa capitalishtilor; capitalism. In tendintza sa oarba shi nemasurata in nesatzul sau dupa supramunca capitalul rastoarna nu numai limitele maxime de natura morala dar shi pe cele pur fizice ale zilei de munca. MARXI 256. Intreaga istorie a capitalului este o istorie de violentze shi jafuri de singe shi noroi. LENIN O. XXI 91. 3. (In vorbirea curenta) Bani suma mare de bani investitzi sau destinatzi a fi investitzi intro afacere. ◊ Capital de cunoshtintze = suma cunoshtintzelor care le poseda cineva; experientza.

CAPITAL¹ (1) capitaluri s. n. 1. Raport social de productzie care se stabileshte intre capitalishti proprietari ai mijloacelor de productzie shi proletari lipsitzi de mijloace de productzie shi de subsistentza shi nevoitzi pentru ashi cashtiga existentza sashi vanda fortza de munca k pe o marfa celor care i exploateaza; valoare care produce plusvaloare. 2. Fig. Clasa capitalishtilor; capitalism. 3. Bani suma (mare) de bani (investitzi intro afacere). ◊ Capital de cunoshtintze = suma cunoshtintzelor care le poseda cineva; experientza. Fr. capital.

CAPITÁL s.n. 1. Valoare care produce plusvaloare; categorie economica ce reflecta relatzia sociala de subordonare a muncitorului salariat de catre capitalist. 2. (Fig.) Clasa capitalishtilor; capitalism. 3. (Curent) Bani suma mare de bani investita intro afacere; bunuri valori. ◊ Capital de cunoshtintze = suma cunoshtintzelor care le poseda cineva; experientza. [Pl. luri. / < fr. capital cf. germ. Kapital].

CAPITÁL¹ s. n. 1. relatzie sociala de productzie care presupune existentza proprietatzii capitaliste asupra mijloacelor de productzie shi folosirea fortzei de munca drept marfa care creeaza plusvaloarea. 2. valoare care datorita productivitatzii shi rentabilitatzii muncii produce plusvaloare. 3. (fig.) clasa capitalishtilor; capitalism. 4. suma de bani investita intro afacere; bunuri valori. ◊ ansamblu de bunuri intelectuale spirituale morale. ♦ ~ de cunoshtintze = suma cunoshtintzelor care le poseda cineva; experientza. (< fr. capital germ. Kapital)

CAPITÁL² ~uri n. 1) Ansamblu de bunuri posedate in bani sau in natura. 2) Totalitate a resurselor baneshti investite intro afacere. ~ industrial. 3) fig. Totalitate de bunuri intelectuale spirituale sau morale. /<fr. capital

*capitál a adj. (lat. capitalis d. caput cap). Esentzial fundamental: punct capital. Care e maĭ important: orash capital urbe capitala (saŭ numaĭ capitala s. f.). Care aduce taĭerea capuluĭ adica moartea: crima capitala. Litera capitala majuscula. S. n. pl. e shi urĭ. Lucru esentzial. Capete suma care aduce procent: un capital de 100 de francĭ aduce un procent de 5 francĭ. Fondurile uneĭ societatzĭ de exploatare. Avere care o posezĭ: capital de ideĭ (Dim. fam. capitalash n. pl. e). S. f. pl. e Orashu in care rezida guvernu uneĭ tzarĭ prefectu unuĭ judetz sh. a.

capitál² (avutzie) s. n. pl. capitáluri

capitál s. n. pl. capitáluri

capital pl. capitaluri

CAPITÁL s. (EC.) (pop.) capete (pl.) (inv.) sermaia. (A pierdut din ~.)

CAPITÁL s. v. ban.

CAPITAL s. (EC. POL.) (pop.) capete (pl.) (inv.) sermaia. (A pierdut din ~.)

capital s. v. BAN.

CAPITAL 1. Bogatzie suma mare de bani patrimoniu. 2. Suma de bani constituind elementul principal al unei datorii. 3. P. ext. Ansamblul resurselor acumulate la nivel micro sau macroeconomic. 4. Ansamblul valorilor materiale spirituale rezultate din activitatea umana shi shi totalitatea valorilor financiare detzinute de o persoana intreprindere tzara utilizate in scopul obtzinerii unui venit. Din punct de vedere al rolului shi modului de valorificare in circuitul economic c. se diferentziaza in c. productiv shi c. financiar. ♦ C. productiv (factor de productzie) cuprinde c. real (bunuri de c. tangibil) shi c. uman (bunuri de c. intangibil). C. real (valorile materiale sub forma mijloacelor de productzie folosite la obtzinerea altor bunuri de c. shi a bunurilor de consum) este format din c. fix (mashini utilaje instalatzii echipamente constructzii etc. care participa la mai multe cicluri de productzie depreciiinduse treptat) shi c. circulant (materii prime combustibili semifabricate care se consuma intrun singur ciclu de productzie). C. uman include valorile spirituale productive sub forma calificarii profesionale a cunoshtintzelor incorporate in fortza de munca prin investitzii in educatzie invatzamint cultura sanatate etc. care sporesc eficientza muncii. C. financiar reprezinta ansamblul c. banesc shi al hirtiilor de valoare. C. banesc include c. lichid (cantitatea de bani necesara cumpararii de c. real shi creshterii stocului de c.) shi c. de imprumut (credite). Hirtiile de valoare cuprind actziuni obligatziuni etc. Din punctul de vedere al eficientzei economice c. se imparte in c. utilizat consumat shi acumulat. C. utilizat semnifica valoarea totala a a resurselor economice folosite in procesele productive shi de distribuire a bunurilor shi serviciilor provenite din c. subscris (c. varsat la infiintzarea firmei) partzi din profitul realizat emisiuni de actziuni inprumuturi pe diferite termene vinzari de actziuni. C. consumat reprezinta valoarea recuperata din amortizarile anuale inclusa in costul de productzie. C. acumulat desemneaza sporul de c. obtzinut in urma procesului de acumulare shi al investitziilor nete. ♦ C. brut = masa echipamentelor in expresie valorica. C. monetar = valoarea ansamblului fondurilor disponibile exprimata in unitatzi monetare. C. intensiv = metoda productiva care foloseshte mai mult c. real in comparatzie cu cel uman pe unitate de produs. C. flotant = parte a c. unei societatzi pe actziuni care nu este detzinuta de actzionarii ce controleaza societatea fiind disponibila in orice moment pentru vinzarecumparare de actziuni pe piatza de valori. C. individual = patrimoniul firmei unui singur agent economic. C. social (nominal) = patrimoniul aflat in proprietatea intreprinzatorilor asociatzi sau al unei societatzi pe actziuni; infrastructura unei economii natzionale. C. permanent = c. propriu (c. social plus rezerve) la care se adauga creditele pe termen lung shi mediu. C.risc = parte a c. unei firme investit intro afacere riscanta dar cu un profit probabil mare. In functzie de domeniul activitatzii economice c. se diferentziaza in c. industrial (v. industrial) c. comercial (v. comercial) etc. 5. (In teoria marxista) Rezultat al muncii colective insushit de proprietarii mijloacelor de productzie reprezentind sursa a plusvalorii extorcate producatorilor directzi (salariatzilor) shi a valorii; cuprinde: c. constant (mijloace de productzie) shi c. variabil (parte a c. investit in cumpararea fortzei de munca).

capital capitaluri s. n. 1. (intl.) cazier judiciar antecedente penale. 2. (detz.) fese de homosexual.

a avea academie / acioala / activ / capital / catastif / cearshaf / jurnal / lista / patalama / salba expr. a avea multe condamnari penale a avea un cazier bogat