CANTEC cantece s. n. 1. Nume generic dat pieselor vocale sau instrumentale cu text p. ext. shi celor instrumentale; cantare cant. ♦ Sunete melodioase emise de unele pasari; zumzetul unor insecte. 4 Cantecul lebedei = ultima manifestare de succes dintro cariera (artistica). Cantecul planetelor = muzica sferelor. 2. Compozitzie literara in versuri adesea insotzita de melodie. ◊ Cantec batranesc = balada populara veche. Cantec de dor = poezie populara cu caracter elegiac. Cantec de lume = poezie lirica cu caracter erotic. Cantec de mase = cantec cu contzinut patriotic revolutzionar care are un caracter mobilizator shi exprima nazuintze de libertate de pace etc. Cantec de leagan = cantec liric cu care sunt adormitzi copiii mici. ◊ Expr. Vorba (sau povestea) cantecului = cum se zice; vorba ceea. Ashai cantecul = asta e situatzia. A fi cu cantec sau ashi avea cantecul sau = (despre lucruri intamplari atitudini etc.) a avea istoria talcul sau (complicat plin de aspecte dubioase neclare). [Var.: (reg.) cantic s. n.] Lat. canticum.

cantec sn [At: PRAV. MOLD. 137 / 2 / V: ~tic ~a sf / Pl: ~ece / E: ml canticum] 1 SHir armonios de sunete emise cu vocea sau cu un instrument Si: cant (1) cantare. 2 Ciripit de pasarele sau bazait de insecte Si: cant (2) cantare (3). 3 (Fig; is) ~ul lebedei Ultima manifestare de valoare (a unui talent a unui creator artist etc.) 4 (Ics) De ~ul cucului Degeaba. 5 (Is) ~ul planetelor Muzica sferelor. 6 Compozitzie literara in versuri (sau parte a ei) adesea insotzita de muzica. 7 (Is) ~ batranesc (sau batran vechi) Balada populara veche. 8 (Is) ~ de dor Poezie populara cu caracter elegiac. 9 (Is) ~ de lume Poezie lirica cu caracter erotic. 10 (Is) ~ de mase Cantec cu contzinut patriotic propagandistic shi exhortativ folosit (mai ales in timpul comunismului) la mitinguri adunari populare etc. 11 (Is) ~ de leagan Cantec (1) cu care sunt adormitzi copiii mici. 12 (Ie) Vorba (sau povestea) ~ului Cum se zice Si: vorba aceea. 13 (Is) ~ de stea Cantec carel canta colindatorii cu steaua. 14 (Is) ~ul lui David Psalm. 15 (Is) ~ul cel inalt Cantarea cantarilor. 16 (Ie) Ashai ~ul Astai situatzia. 17 Cantatura (1). 18 (D. lucruri intamplari atitudini etc.; ie) A fi cu ~ sau ashi avea ~ul sau A avea istoria talcul sau (complicat plin de aspecte dubioase neclare). 19 (Adesea complinit prin „de jale”) Bocet.

CANTEC cantece s. n. 1. SHir armonios de sunete emise cu vocea sau cu un instrument; cantare cant. ♦ Sunete placute melodioase emise de unele pasari; zumzetul placut al unor insecte. ◊ Cantecul lebedei = ultima opera sau ultima manifestare de valoare (a unui artist a unui muzician a unui scriitor etc.). Cantecul planetelor = muzica sferelor. 2. Compozitzie literara in versuri adesea insotzita de melodie. ◊ Cantec batranesc = balada populara veche. Cantec de dor = poezie populara cu caracter elegiac. Cantec de lume = poezie lirica cu caracter erotic. Cantec de mase = cantec cu contzinut patriotic revolutzionar care are un caracter mobilizator shi exprima nazuintze de libertate de pace etc. Cantec de leagan = cantec liric cu care sunt adormitzi copiii mici. ◊ Expr. Vorba (sau povestea) cantecului = cum se zice; vorba ceea. Ashai cantecul = asta e situatzia. A fi cu cantec sau ashi avea cantecul sau = (despre lucruri intamplari atitudini etc.) a avea istoria talcul sau (complicat plin de aspecte dubioase neclare). [Var.: (reg.) cantic s. n.] Lat. canticum.

CANTEC ~ce n. 1) SHir de sunete melodioase emise din gura sau produse de un instrument muzical; cant. 2) Sunete scoase de pasari shi de unele insecte; ciripit. * ~cul lebedei ultima opera a unui artist. 3) Piesa de muzica vocala sau instrumentala. 4) Poezie lirica care se executa insotzita de melodie. ~ popular. ~ de leagan. ~ de dor. ~ de lume. ◊ Ashai ~cul asta e situatzia. /<lat. canticum

cantec n. 1. shir de sunete placute produse printr’un fel de: modificare a vocii umane; cantec popular transmis din generatziune in generatziune membrilor aceluiash popor fara a se shti nici cand nici unde nici cine l’a produs: cantecele noastre populare sunt mai ales hore sau doine; 2. ciripitul pasarilor: duiosul cantec al privighetorii; 3. compozitziune in versuri diviziunea unei poeme: epopee in 10 cantece; cantec batranesc balada populara; cantec de dor doina: cantec de lume poezie de dragoste; cantec de stea psalm versificat sau cantec religios imprumutat din Evanghelie. [Lat. CANTICUM].

cánto sns [At: DA / E: it canto] Muzica vocala Si: cant cantare cantec.

cantic sn vz cantec

CINTÉC cintece s. n. 1. SHir armonios de sunete emise din gura sau dintrun instrument muzical; cintare cint. V. arie melodie. SHi cite cintece shi lacrimi Nu duce valul calatorind! GOGA P. 16. Eu miam facut un cintec Stind singuran iatac Eu miam facut un cintec SHi nash fi vrut sal fac. COSHBUC P. I 59. Ivan... o ducea tot intrun cintec de parca era toata lumea a lui. CREANGA P. 299. Doina Doina cintic dulce! Cind teaud nu mash mai duce. ALECSANDRI P. P. 224. ◊ Fig. Dornic buzelei cershesc SHi sfielnice sembina Intrun cintec de lumina Tot mai plin mai pamintesc. TOMA C. V. 143. ♦ Ciripitul pasarilor; zumzetul insectelor. De frunze shi de cintec goi Pling codrii cei lipsitzi de voi. COSHBUC P. I 90. In veshmint de catifele un bondar rotund in pintec. Somnoros pe nas k popii glasuieshtencet un cintec. EMINESCU O. I 87. Miros lumina shi un cintec nesfirshit incet dulce ieshind din roirea fluturilor shi a albinelor imbatau gradina shi casa. EMINESCU N. 8. Lumeantreaga sta patrunsa deal ei cintic fara nume. ALECSANDRI P. A. 126. ◊ Cintecul lebedei = ultima opera sau manifestare de valoare a unui artist muzician scriitor etc. (aluzie la credintza anticilor. k lebada inainte de moarte cinta foarte frumos). ◊ Expr. De cintecul cucului = degeaba zadarnic de pomana; de florile marului. 2. Compozitzie literara in versuri insotzita (sau nu) de melodie. «Cintec de vitejie» de George Coshbuc. ◊ Cintec batrinesc = balada populara. Cintec de dor = poezie elegiaca populara. Cintec de masa = cintec care exprima nazuintzele clasei muncitoare. Cintec de lume = poezie de dragoste insotzita de melodie. Il plimba cu dinsul noaptea in butca... dei cinta cintece de lume. GHICA S. 56. ◊ Expr. Povestea (sau vorba) cintecului = cum e vorba cum se zice; vorba aceea. Maica... a ieshit afara sashi vada harabagiul. SHiapoi povestea cintecului: las’k era de la Piatra de locul ei dar era shi imbojorata Maica... k se despartzeshte de socri. CREANGA P. 114. Asha merge cintecul = asha merge vorba asha se spune. Ashai cintecul = asta e situatzia asta este. A fi cu cintec sau ashi avea cintecul sau = a avea istoria tilcul sau. Chestia asta ishi are cintecul ei. SADOVEANU P. M. 17. Varianta: (regional) cintic (RUSSO O. 68) s. n.

CÍNTIC s. n. v. cintec.

cíntec n. pl. e (lat. cánticum). Serie de sunete melodioase produse cu vocea saŭ shi cu vreun instrument. Vocea uneĭ pasarĭ: cintecu privighetoriĭ. Cint diviziune de poema: Eneida luĭ Virgiliŭ are 12 cintece. Poezie cintata: cintec popular. Cintec batrinesc balada. Cintec de dor doĭna. Cintec de lume cintec de dragoste. Cintec de stea psalm versificat saŭ un cintec religios oarecare in versurĭ de 78 silabe cintat de baĭetziĭ care umbla cu steaŭa la Cracĭun. Acest lucru are cintec are citeva greutatzĭ dar daca shtiĭ cum sa procedezĭ merge bine.

cantec s. n. pl. cantece

cantec s. n. pl. cantece

cantec ce.

cintec

CANTEC s. 1. (MUZ.) compozitzie melodie muzica (livr.) melopee melos (inv.) scop (englezism) song. (Un ~ foarte izbutit.) 2. lied. 3. (MUZ.) arie melodie. (~ popular.) 4. v. cant. 5. (LIT.) cantec batranesc v. balada populara.

CINTEC s. 1. (MUZ.) compozitzie melodie muzica (livr.) melopee melos (inv.) scop. (Un ~ foarte izbutit.) 2. (MUZ.) lied. (Un ~ de G. Enescu.) 3. (MUZ.) arie melodie. (~ populare.) 4. cint cintare cintat glas melodie (pop.) viers. (~ de pasarele.) 5. (LIT.) cintec batrinesc = balada populara.

cintec (cintece) s. n. 1. Cint cintare. 2. Cint poezie lirica. Var. cintic. Mr. cintic megl. cǫntic. Lat. cantĭcum (Pushcariu 373; CandreaDens. 357; REW 1618; Rosetti I 165; DAR); cf. alb. kengë (Meyer 187). Cf. cinta. Der. cinticel s. n. (dim. al lui cintec).

cantec (in folclorul romanesc) I. 1. C. propriuzis. Genul (1 3) cel mai bogat in tipuri melodice shi teme poetice preponderent liric al folclorului romanesc. Gen neocazional (in afara de c. de joc) c. se executa de oricine (tineri shi batrani femei shi barbatzi) solistic sau in grup. Uneori este insotzit heterofonic* de instr. traditzionale (fluier* cimpoi*). A luat nashtere in mod inegal pe plan regional pe baza elementelor de expresie ale unui fond stravechi insumand shi unele trasaturi ale altor genuri ocazionale (colinda* de ex. c. de nunta) sau neocazionale (doina*); in extremitatea nordica transilvaneana singurul gen la care se adaptau texte poetice ocazionale sau neocazionale epice sau lirice era doina pana aproape de al doilea razboi mondial deci c. a fost creat sau adoptat aici mai tarziu fenomen observat shi in Campia Dunarii. Influentzele succesive suprapunerile ulterioare genezei genului transformarile permanente ale interpretzilor („aici interpretarea se confunda aproape cu creatzia” [Brailoiu]) au imbogatzit nucleul originar dand nashtere unui mare numar de tipuri melodice variate k structura: stilurile istorice (vechi shi nou) shi cele regionale. Terminologia pop. a c. este variata: hore cantica zicala iar verbul a canta (forma reflexiva a se canta este utilizata numai in c. ceremoniale funebre) a zice a hori. Tematica poetica reflecta intima legatura intre c. shi viatza omului complexitatea vietzii lui sufleteshti shi dinamica trairilor umane atitudinea fatza de natura de munca de societate functzia genului dea lungul vremii (de „stamparare” de delectare de comunicare etc.) in imagini de o deosebita profunzime shi de o negraita frumusetze („Eu nu cant k shtiu sa canta / Cimi mai stampar inima”; „Cinea facut horile / Aiba ochi k zorile / SHi fatza k florile” etc.); „K izvorat direct din inima poporului; deci firea shi inima lui o gasim in c.” (D.G. Kiriac); „este vorba de simtziri comune tututor rostite intrun chip cunoscut oricui din copilarie” (Brailoiu). Constantele c. propriuzis numit astfel de Brailoiu pentru al deosebi de c. ocazionale sunt: forma strofica fixa alcatuita din 34 randuri melodice* ritm parlando rubato sau giusto silabic [v. sistem (II 6)] bogatzie tonalmodala cu preponderentza sistemului (II 4) pentatonic* anhemitonic profil descendent melodica melismatica* sau silabica raporturi variate intre sunetele de cadentza (1) ale randului melodic shi ale cadentzei finale (de secunda* tertza* cvarta*) concordantza intre dimensiunea shi structura versului shi a randului melodic structurare a melodiei in partzi egale (2+2) sau inegale (1+2 sau 1+2) forme variate ale sistemelor sonore (paralelism de tertza major*minor* sau de secunda*) „metabola* pentatonica” combinatzii de 2 microstructuri etc. sunete netemperate (v. temperare) sau mobile (bogatzie coloristica) cadentze finale descendente (prin subton* VII secunda mare coborare a treptei a doua frigica prin salt de tertza cvarta sau cvinta*); melodia se desfashoara pe sintagme octosilabice rar hexasilabice; emisiuni vocale [v. voce (1)] variate (de piept nazala cristalina etc.). Asocierea aceleiashi melodii cu texte diferite este caracteristica c. cu conditzia concordantzei contzinutului emotzional shi a structurii (de ex.: o melodie croita pe un metru de 8 silabe nu poate fi adaptata decat la un vers de aceeashi dimensiune). Acelashi tipar arhitectonic poate contzine tipuri melodice diferite dupa: contzinutul randului melodic locul cezurii (4) principale structura modala (v. mod) shi sistemul cadentzial. Conditzii diferite de viatza shi nivel inegal de dezvoltare trasaturi psihice proprii unei colectivitatzi influentze etc. au determinat nashterea stilurilor regionale formand adevarate „graiuri muzicale regionale” care pastrand caracteristicile specifice genului se deosebesc prin elemente secundare. Bartók pasionat cercetator shi admirator al creatziei folc. romaneshti cunoscand partzial creatzia pop. romaneasca shi dintro deficientza de metoda (compararea a doua genuri diferite k structura shi geneza) considera aceste graiuri muzicale foarte departate numindule „dialecte”. In adevar se pot considera „dialecte muzicale” numai c. diferitelor ramuri ale poporului roman (apartzinand dialectelor aroman sau macedoroman meglenoroman istroroman) alaturi de cel dacoroman (de pe teritoriul tzarii noastre) ramura principala k numar unitate sociala shi shi importantza. Graiul melodic regional acopera in linii mari provinciile istorice. Dar in interiorul acestora se observa mai multe subgraiuri ale caror caracteristici sunt mai pregnante in „centrul de intensitate” (Cocishiu) satele marginashe ale zonei respective fiind mai putzin reprezentative din cauza unor influentze shi imprumuturi interregionale. Cel mai valoros din punct de vedere artistic shi mai diversificat in sitluri locale (ale „tzarilor” zone etnografice cu caracteristici pregnante locale) este graiul transilvanean. Concluziile lui Brailoiu raman o baza de pornire pentru cercetatori cu unele amendamente (rezultat al investigatziilor ulterioare ale folclorishtilor romani) cu privire la rolul shi ponderea unor influentze externe asupra repertoriului din Maramuresh shi „Campia” Transilvaniei. Extremitatea nordica a Transilvaniei (Maramuresh Oash) se individualizeaza prin urmatoarele trasaturi: strofa de 45 randuri melodice cu cezura dupa randul 2 sau 3 preferintza pentru structuri modale majore melodii pentatonice (hemitonice sau anhemitonice) sau heptatonice* cu substrat pentatonic metabola metatonica cadentzele interioare pe treptele 1 3 5; cadentza finala evolueaza prin secundatertza recitativ* pe treapta 1 prin coborare la cvarta inferioara plagala; inlocuirea ultimului rand melodic (sau ultimelor 2 randuri finale) cu text de refren specific („SHapoi daina shi daina / SHi iara daina daina” sau cu silabe variate); portamente* shi glissando*uri frecvente formule (II) ritmice proprii sistemului giusto silabic cu alternarea regulata sau libera* a troheului* cu spondeul* sau largirea patrimilor*; tendintza spre ritm shi mishcare regulata. Graiul nasaudean se particularizeaza prin: amploarea strofei melodice (46 randuri) shi labilitatea ei (in interpretare se pot eluda sau adauga randuri melodice) inrudirea cu doina prin sistemul de melismare unele desene melodice shi preferintza pentru modul doric (cu treapta a 4a cromatizata*); locul variabil al cezurii principale forma cadentzelor interioare descendente pe acelashi sunet sau pe sunetele apropiate. Inrudit k melodica ornamentarea* shi amploarea formei este subgraiul salajean; caracter profund dramatic shi emisiune puternica de piept. Melodiile provenite din N denumite „morosheneshti” circula aici in formele originare sau asimilate in stilul local. Subgrupa zonei numita de Bartók „Campia” este inrudita cu graiul sudvestic; cateva particularitatzi locale: mobilitatea strofei melodice shi a ornamentarii in aceeashi piesa (unele strofe melodice pot fi bogat melismatice altele silabice) circulatzie slaba a melodiilor cu mai putzin de 4 randuri cezura dupa randul al doilea (raspandita in tot SV Transilvaniei) existentza unor melodii construite pe un metru* endecasilabic preluat din folc. maghiarilor conlocuitori. Melodia astfel imbogatzita este asociata tot cu versul traditzional romanesc de 8 silabe la care se adauga trei silabe (trai lai lai sau shai lai lai) sau se repeta ultimele trei silabe ale versului („Cinea facut dragostile” + „dragostil’”). Sudul Transilvaniei are cateva trasaturi comune. Strofa de 3 randuri cezura dupa randul 2 sistem cadentzial in care raporturile de secunda sunt frecvente fie pe treptele VII VII fie pe 1 1 2; melodie bogata cadentza finala prin secunda superioara sau prin subton* sistem pentatonic (sau moduri heptatonice cu 2 centri modali) shi unele diferentzieri locale mai pregnante in TZinutul Padurenilor (V. jud. Hunedoara pana in jud. Alba) particularizat prin puternic substrat pentatonic moduri cu cvarta lidica intre subton shi treapta a 3a instabila chiar de la o strofa la alta varietatea contzinutului randului melodic (alaturi de AAAc AAB ABB ABBAc ABAB ABAC ABBC etc.) melismatica bogata cadentze finale variate dintre care se impun cadentza frigica dezvoltarea strofei prin adaugarea unui desen melodic dupa cezura foarte melismatic chiar cand restul melodiei este silabic (desen care prin dezvoltare pana la metrul de 8 sau 6 timpi [I 2] amplifica strofa) shi inlocuirea uneori a versului in ultima parte a melodiei cu silabe speciale („lai lai...”; „le le lea” „Hai hai” shi „nu dorule nu” etc.); timbru* specific datorat unei emisiuni puternice de piept terminarea sunetelor lungi cu lovitura de glota shi oprire brusca sustzinerea sunetelor lungite in aceeashi intensitate (2) ceea ce confera melodiei un caracter dramatic sobru. Bine caracterizat prin cateva trasaturi este shi subgrupul bihorean: melodica de factura arhaica utilizarea unui numar redus de sunete (45) lipsa cadentzei finale frigice (Bartók) shi preferintza pentru cadentza finala prin salt descendent (de tertza cvarta sau cvinta) frecventza structurilor modale lidiene treapta a 3a cromatizata (stabila sau nu) forme reduse de 3 randuri adesea cu acelashi contzinut muzical (A A Ac shi cezura dupa randul al 2lea) dezvoltarea strofei prin adaugarea unui desen melodic interior executat pe silabe speciale („oi hoi” „ei hei” etc.) intervale mari neumplute pseudorefrene (nu au loc fix melodic). Pilonii melodiei formeaza un „acord” in rasturnarea a 2a de tip major iar in ultimul rand un „acord” minor* (resol si; misol si) k shi la Padureni. Subgrupul banatzean se particularizeaza prin: strofe mai dezvoltate (cel putzin 4) la care se adauga adesea refrene* regulate de 8 silabe sau refrene versificate (al caror text se modifica uneori dupa sensul versurilor); ultimul sau ultimele doua refrene pot fi cantate pe silabe de refrene („Au Doamne k greu i doru” etc.); scurte refrene interioare („Doda doda” „SHai Lino doda” etc.); cadentze finale variate shi in plus cadentze pe tr. 2 sau prin secunda marita; material sonor care depasheshte octava pilonii primelor randuri formeaza un acord major iar in randul final acord minor al treptei a 2a. In SE Transilvaniei se disting mai multe subgrupuri (TZara Barsei; TZara Oltului; TZara Tarnavelor; Marginimea) avand k trasaturi comune: forma de 3 randuri cu cezura dupa randul 1; randul al 2lea este unit cu randul 3 printro broderie sau nota de pasaj frecventza cadentzei finale frigice shi a cadentzei interioare pe treapta a 3a (331 sau 361; 311 etc.) in afara de cadentza de subton shi secunda mare descendenta; melodica putzin melismatica formule melodice speciale. Deosebirile diferitelor subgrupe se rezuma la preferintza pentru anumite formule pentru unele raporturi cadentziale tipul strofei prezentza shi locul (sau absentza) refrenului sistemul de ornamentare. Graiul Munteniei shi al Olteniei de N inrudit cu graiul din SE Transilvaniei are k trasaturi proprii: tipul formulelor intonatzionale varietatea structurilor modale shi ritmice (uneori combinatzii ale sistemului giusto silabic cu parlando rubato) varietate de raporturi cadentziale (combinatzii variate ale cadentzelor pe treptele VII 3 1 4 sau 5); precizarea functziei pienilor* shi frecventza lor in melodie au generat scari variate cu caracter pendulatoriu (hexacordice heptatonice adesea cromatizate*). In zona sudica prezentza doinei se face simtzita prin numarul mare de randuri melodice in melodica cu forma maleabila melismatica bogata sau stil silabic in giusto silabic mobilitatea treptelor (ceea ce a determinat circulatzia unor melodii cromatice). Un subgrup original inrudit de aproape cu al banatzenilor din zona de SE (inrudirea a fost cauzata de schimburile de populatzie) se pastreaza pana astazi in N Jud. Mehedintzi caracterizat prin: forma dezvoltata adesea maleabila a strofei melisme apropiate de cele ale doinei intercalarea unor desene interioare (refrene reduse interjectzii melodice expresii tipice) uniformitatea cadentzei interioare utilizarea modului mixolidic sau doric fragmentare sau complete (confirma nashterea c. propriuzise prin filiatzie directa din doina). Graiul moldovenesc N este bine conservat shi are k elemente proprii: forma de 3 randuri cu cezura dupa randul 1 (trasatura specifica shi subgrupului SE transilvanean) cadentza frigica alaturi de cadentzele celelalte coloratura modala locrica in eolic (prin coborarea instabila a treptelor 2 shi 5) formule apropiate de doina (recitative rectotono pe hemistih rotirea in jurul unor trepte principale mobilitatea formei). Graiul moldovenesc central shi S slab individualizate prezinta elemente comune cu zonele vecine transilvanene sau munteneshti. Cercetarile sitematice au inceput shi aici tarziu de aceea este dificil a defini cu precizie particularitatzile in trecut probabil mult mai evidente ale unor graiuri regionale. Graiul dobrogean este eterogen k shi structura populatziei. La fondul local stravechi se alatura stiluri variate aduse de pastorii venitzi din toate provinciile unii stabilitzi aici definitiv. Se pare k stilul local se apropie de cel din S Munteniei shi al Moldovei forma libera fiind aici predominanta (k shi in extremitatea nordica a Transilvaniei). In ultimele doua secole a luat nashtere tot in cadrul graiurilor regionale shi pe baza fondului natzional un nou stil numit „modern” (Brailoiu) k urmare a schimbarilor importante in viatza oamenilor materiale sociale shi culturale (dezagregarea treptata a economiei inchise tzaraneshti shi a vietzii patriarhale mari mutatzii de populatzii fie in cautare de lucru fie pentru a scapa de exploatare pendularea intensa satorash sau sezoniera serviciul militar importantza accentuata a lautarilor* in viatza satelor shi repertoriul eterogen al acestora etc.). Noul stil se impune prin marea sa accesibilitate circulatzie larga rapida dezvoltarea inegala pe plan regional (se pare k primele c. de stil nou au aparut in zona subcarpatica) caracterul exuberant dinamic realizat prin mishcare rapida shi ritm regulat (apropiat de de ritmul masurat) simplificarea melodiei prin renuntzarea la bogatzia melismatica contur melodic variat. Alte trasaturi: dezvoltarea strofei melodice prin adaugarea unor noi randuri melodice sau repetare k shi a arcului melodic al randului melodic prin adaugarea la tiparul metric traditzional a unor interjectzii scurte desene melodice cantate pe silabe de refren la inceputul sau sfarshitul randului melodic amplificarea materialului sonor shi a ambitusului (1) diversitatea cadentzei interioare in afara de cadentza pe treptele VII 1 3 5 cadentze in registrul superior al modului (pe tr. 6 7 8); o mai mare plasticitate ritmica noi raporturi intre cadentza finala shi cadentzele interioare aparitzia tonalitatzii (1) majorminore structura tonala sensibile* formule de cadentze ascendente preferintza pentru melodii cu un singur centru functzional prezentza refrenului in final sau in interiorul discursului muzical. Incadrarea melodiei in ritm de hora (1) sau de sarba* trasatura proprie initzial Olteniei sa generalizat k shi adaptarea textelor lirice la melodii de joc ceea ce are unele consecintze negative: pierderea caracterului liric al genului simplificarea structurilor modale shi inlocuirea lor treptata cu tonalitatea majorminora aparitzia unor forme hibride in care nu se mai conserva trasaturile initziale ale genului shi ale specificului natzional. Cel mai puternic este afectat metrul prin crearea urro versuri care depashesc dimensiunea octosilabicului; utilizarea heterometriei din necesitatea asocierii textului poetic cu melodii de joc* ale caror trasaturi stilistice shi struturale difera de cele ale c. propriuzis shi a unor tipuri de strofe shi formule ritmice nespecifice genului. 2. C. de leagan. Deshi in unele zone pastreaza melodii cu trasaturi proprii (ritm iambic* melodie silabica forma redusa pentatonica sau hexatonica) in cele mai multe regiuni textul poetic mai bine conservat este asociat cu melodii de c. propriuzis sau de doina. 3. C. epic. In unele zone (Transilvania partzial Moldova) textele epice se intoneaza pe melodii de c. propriuzis („c. balada”) fenomenul fiind frecvent pentru baladele nuvelistice shi in ultimele secole shi pentru alte categorii epice [v. balada (IV)]. 4. Cantece ceremoniale shi rituale c. integrate unui obicei sau unui rit care se canta de obicei in grup sau mai rar individual shi sunt insotzitte de o recuzita speciala (bastoane brad steag etc.). Numite shi ocazionale acestea au un caracter agrar (caloian* paparuda* c. cununii*) sau sunt legate de evenimentele importante din viatza omului (c. de nunta: al miresei al mirelui al soacrei al zorilor etc.; de inmormantare: c. bradului*; zorile*; de priveghi etc.; c. de shezatoare c. de stea cu trasaturi literare shi muzicale proprii). O parte din acestea au imprumutat melodii de c. propriuzis („ritualizare” Brailoiu) ori au patruns in repertoriul neocazional („dezafectare” Brailoiu) uneori dupa schimbarea melodiei initziale. 5. C. orashenesc c. cu caracter eterogen in ce priveshte originea influentzele (orient. sau occid.) structura shi stilul; unele patrunse din mediul rural altele create de catre orasheni de catre lautari sau compozitori. Sunt interpretate de locuitorii suburbiilor sau de lautari. Se cunosc mai multe specii de c. orasheneshti intre care shi c. de lume* melodii populare cu text erotic de influentza grecoorientala (creatzii semiculte sau ale unor autori k Anton Pann Ucenescu sh.a.); c. „in stil popular” sunt uneori cuplete (II) de revista*; c. „de ascultat” multe izvodite de lautari. 6. C. muncitorescrevolutzionar k gen folcloric a luat nashtere in ultimele decenii ale sec. 20 in stransa legatura cu c. tzaranesc cristalizandushi lent caracteristici de contzinut shi forma proprii. Initzial textele literare reflectare veridica a vietzii shi nazuintzelor clasei muncitoare au fost adaptate la c. de stil vechi din diferite zone (partzial transformate pentru a corespunde contzinutului nou de viatza) sau la melodii compuse de personalitatzi cunoscute adesea cu pregatire muzicala (v. cantec de masa). II. Prezentza c. pentru voce shi acompaniament* in muzica culturala romaneasca corespunde formei care a capatato la noi genul de larga circulatzie in romantism* al liedului* (germ.) sau melodiei (fr.) Specificul romanesc al genului este precizat inca din creatzia precursorilor fie in domeniul muzicii vocale de camera* (G. Stephanescu C. fluierashului) sau corala (G. Stephanescu C. satului natal) marcand diferentzierea fatza de practicarea unui stil mai apropiat de tipul europ. mentzionat anterior. Dar shi in conditziile unei relatzii de interinfluentza stilistica cu romantismul epocii faptul k G. Dima G. Stephanescu creeaza muzica pe versurile unor poetzi romani contemporani lor (V. Alecsandri M. Eminescu Tr. Demetrescu) sau pe versuri pop. dovedeshte orientarea pe un fagash autohton a c. pentru voce shi pian. Evolutzia genului continua in sec. 20 atat pe linia de confluentza cu stilul general ap epocii (G. Enescu SHapte c. pe versuri de Clément Marot op. 15 shi Melodii pe versuri de F. Gregh J. Lemaitre S. Prudhommesh; A. Alessandrescu Melodii pe versuri de Tr. Klingsor Hélène Vacaresco A. Musset; F. Lazar Melodii pe versuri de H. Heine; D. Lipatti c. pe versuri de A. Rimbaud P. Eluard P. Valéry) cat shi pe cea a crearii unui stil romanesc de c. prin armonizari* aranjamente* shi prelucrari* de melodii populare (D.G. Kiriac T. Brediceanu S. Dragoi G. Breazul C. Brailoiu). Sinteza c. romanesc pentru voce shi pian atinge prin intreaga creatzie a lui Mihail Jora nivelul superior al relatziei genului cu sursele muzicii natzionale de sorginte populara prin maxima potentzare a versurilor originale inspiratoare (atitudine demonstrata exemplar in C. din fluier pe versurile lui T. Arghezi shi dezvoltata cu consecventza in ciclurile de cantece pe versuri de L. Blaga T. Arghezi O. Goga Z. Stancu Mariana Dumitrescu pe parcursul a mai bine de cinci decenii). Creatzia contemporana cunoashte o afirmare complexa a acestui gen in lucrarile unor compozitori care iau oferit o exceptzional de diversa configuratzie in muzica de camera de la miniatura vocala (D. Gheciu Zeno Vancea T. Ciortea P. Bentoiu Felicia Donceanu N. Coman) la ciclul de cantece (P. Constantinescu SHapte cantece din ulitza noastra; H. Jerea Patru cantece antirazboinice). Se adauga shi formule noi de imbogatzire a aparatului instr. de acompaniament tinzand spre complexitatea formelor moderne de exprimare sonora (L. Feldman Cinci poeme pentru recitator shi cvintet pe versuri de Mariana Dumitrescu). C. vocal este prezent shi in repertoriul muzical destinat copiilor in culegeri de prelucrari shi antologii (G. Breazul Carte de c. pentru copii pentru cl. Ia primara 1932) in creatzia unor compozitori uneori sub forma melodiilor corale avand un specific intonatzional shi ritmic apropiat de universul varstei shi de repertoriul popular specific (H. Brauner Ploaia Paraush apa vioara Ce de flori). In unele lucrari vocalsimf. sau de opera* c. inlocuieshte aria (1) k moment solistic atunci cand se doreshte o subliniere a sursei de inspiratzie pop. (P. Constantinescu C. lui Ilie din actul III al operei Pana Lesnea Rusalim; Gh. Dumitrescu C. Mamei lui Tudor din oratoriul Tudor Vladimirescu). C. coral apare sub diverse forme de la c. liric la cel patriotic. Acesta din urma are o indelungata traditzie incepand cu compozitorii precursori (Al. Flechtenmacher C. Porumbescu G. Musicescu D.G. Kiriac) shi devenind in contemporaneitate un gen major de exprimare a atitudinii patriotice prezent in creatzia majoritatzii compozitorilor. O forma mai noua este cea a c. de tineret c. ostashesc c. de munca intens promovat in numeroase festivaluri shi concursuri tematice. C. de muzica ushoara bazat pe traditzia romantzei shi a c. liric reprezinta actualmente o varianta natzionala a shlagarului* contemporan cu trasaturi stilistice datorate inspiratziei din folc. C. este prezent shi in muzica instr. sugerand apropierea de melodica vocala (M. Jora SHase c. shi o rumba; Th. Grigoriu C. din fluier din Suita Pe Argesh in sus).

cantec batranesc v. balada (IV).

cantec de jale v. bocet.

cantec de lume denumire data initzial de oamenii bisericii creatziilor laice care circulau indeosebi in orash. Termenul reprezinta trad. expresiei gr. ᾄσματα ἐξωτεριϰά [ásmata exoteriká] „cantece exterioare” (bisericii) „laice profane” in contrast cu ᾄσματα ἐϰϰλησιαστιϰά [ásmata eklisiastiká] „cantece bisericeshti”. Asemenea cantece erau cuprinse in occid. in perioada medievala sub denumirea lat. musica civilis musica vulgaris. Prima atestare la romani a termenului c. dateaza din anul 1561 (cf. Ist. lit. rom. p. 138). La inceput sunt cuprinse sub aceasta denumire atat creatziile culte cat shi cele pop.; cu incepere de la sfarshitul sec. 18 erau cuprinse creatziile orasheneshti cu caracter erotic cum erau cantecele pe versuri ale poetzilor Vacareshti shi ale lui C. Conachi care circulau mai ales prin lautari* dar shi prin manuscrise. Acestea formeaza marea majoritate a „folclorului ” urban in prima jumatate a sec. 19. In aceeashi perioada circula shi termenul cantec politicesc care nu este decat trad. gr. τραγούδια πολιτιϰά [tragúdia politiká] termen care a disparut insa repede. In ultimul patrar al sec. 19 prin c. se intzeleg creatziile lirice „populare” [λαïϰά] nelegate de vreun prilej sub toate aspectele lor pentru a se ajunge apoi la intzelesul de cantece executate mai ales in grup la diferite ocazii: munca petrecere shezatoare etc. Din punct de vedere muzical c. din jurul anului 1800 ishi vadesc prin elementele lor intonatzionale originea in primul rand in muzica grecoturcopersoaraba care circula intens in TZara Romaneasca shi in Moldova; dupa anul 1821 incepe sa se faca simtzita tot mai mult shi influentza muzicala occid. ajunganduse adesea la amestecul in aceeashi piesa al trasaturilor stilistice specifice celor doua culturi. Creatziile urbane de influentza orient. au continuat sa circule la orash pana aproape de zilele noastre sub denumirea de: cantece de inima albastra cantece de mahala sau chiar impropriu desigur de cantece tziganeshti. V. folclor; cantec (I 5); maneà.

cantec de masa cantec legat de momentele revolutzionare ale istoriei. Textele folosite de obicei de mare circulatzie ushureaza memorizarea. C. se bazeaza cel mai adesea pe ritmul de marsh* carei asigura accesibilitatea. (Ex. celebre: Carmagnola Internatzionala* etc.). Sin.: Cantec patriotic.

cantec de nunta v. cantec (I 4); repertoriu (2).

cantec de stea v. cantec (I4); colinda.

cantec fara cuvinte v. Lied ohne Worte.

cantec patriotic v. cantec de masa.

cantec politicesc v. cantec de lume.

cantece spirituale denumire data compozitziilor cu caracter religios (fara sa aiba neaparat o functzie liturgica) aparute in Frantza in timpul Revolutziei. In TZarile de Jos in sec. 16 asemenea compozitzii pe text. lat. erau numite cantiones sacrae cantica sacra (2). Echiv. it. (pl.) canzoni spirituali.

cantecul bradului (in folclorul romanesc) cantec ceremonial funebru executat in grup de femei „numite” (care nu sunt rude ale mortului) in momente fixe shi dupa legi traditzionale. K shi celelalte cantece ceremoniale (zorile* cocoshdaiul cantecul mare de petrecut cantec „la priveghi”*) „poate cele mai arhaice din lit. noastra pop.” (Brailoiu) c. se bazeaza pe elementele de expresie (poetice shi muzicale) reduse dar de o „neasemuita frumusetze” (Brailoiu); c. are astazi o arie de circulatzie redusa la V tzarii shi face parte din cel mai vechi strat cultural. Textele epice de o mare frumusetze (plecarea tinerilor pentru a taia bradul: in „revarsat de zori / Pe la cantatori”; intoarcerea in sat „cu roua pe fatza / Cu ceatza pe bratza”; metafora „dalbul de pribeag” etc.) descrierea naturii a momentelor ceremoniale dialogul (care potentzeaza tensiunea dramatica) monologul impresionant de un puternic tragism in simplitatea lui repetarea versurilor cheie ce mentzine sentimentul dramatic („Eu daca shtiam / Nu mai rasaream; / Eu deashi fi shtiut / Nashi mai fi crescut”). Melodiile totdeauna strofice sunt unitare in in elementele lor esentziale; in general silabice adesea melismatice (melismele* avand un loc fix in discursul muzical) preptentatonice sau pentatonice* reduse k forma la 34 randuri inrudite de ritm liber parlando rubaro [v. sistem (II 6)] caracter sobru dramatic. Obiceiul de a pune un arbore la capataiului mortului (la romani bradul este simbolul tineretzii) este cunoscut de multe popoare insa cantecul se pastreaza numai la romani avand intonatzii stravechi de o intensitate expresiva shi o maretzie deosebite. Sin.: buhash; steag; sulitza.

cununa (sau cantecul cununii) cantec ceremonial legat de un obicei agrar cu caracter ritual care se practica la sfarshitul secerishului. Cantecul se executa in grup in timp ce muncitorii se intorc la stapanul holdei cu c. (obiect ritual confectzionat din cele mai frumoase spice de grau secerat) care o poarta una sau mai multe fete (sau baietzi). Obiceiul sa pastrat numai in Transilvania. Textul poetic este mitic sau descrie elementele esentziale ale obiceiului aspect ale relatziilor de munca sfarshind cu urari de belshug shi recolta bogata. Stravechi rit de fertilitate (cu functzia de a asigura recolta bogata de selectzionare naturala a semintzelor) obiceiul are semnificatzie sociala rituala shi distractiva. Melodiile deshi variate au cateva trasaturi comune: structuri sonore cu prioritate majore* pre sau pentatonice* de tip major (cu picnonul* la baza) sau construite din doua microstructuri (tricordie* majora cu salt inferior de cvarta plus pentatonic 4 cu pieni*; tetracordie cu salt de cvarta inferioara; pentacord* cu substrat pentatonic sau hexacordie majora); forma fixa strofica alcatuita din 2 (AB) 3 (ABC) sau 4 randuri melodice* inrudite (ABCC_c ABB_vc AB Rf = Av); ritm liber parlando rubato sau rar giusto silabic [v. sistem (II 6)]. Obiceiul este cunoscut in multe tzari europ. (la pop. slave shi baltice) shi extraeurop. V. Dealul Mohului.

Lied ohne Worte (cuv germ. [li:d o:ne vorte] „cantec fara cuvinte”; fr. Romance sans paroles; engl. song without Words) piesa instrumentala asemanatoare k structura shi cantabilitate liedului*. Frecvent in creatzia compozitorilor romantici (MendelssohnBartholdy 36 L. bazate mai ales pe principiul melodiei cu acomp. cu schema: preludiu (2) shi postludiu* incadrand o melodie cu caracter vocal) shi in cea a compozitorilor apartzinand shcolilor natzionale (Smetana RimskiKorsakov).

CINTEC (< lat. canticum de la cantare a cinta) Specie a genului liric in care sint exprimate intro forma simpla shi melodioasa sentimente felurite spontane. Teoreticienii deosebesc diferite genuri de cintece: erotice bahice satirice natzionale sau patriotice. Ilustrat de poetzi k V. Alecsandri G. Coshbuc O. Goga SHt. O. Iosif G. Topirceanu T. Arghezi cintecul are o bogata circulatzie in lirica noastra el prezentind o mare varietate dupa contzinutul emotzional dar mai frecvent este intilnit cintecul de dragoste. Pentru numeroase cintece sau creat melodii adecvate ceea ce le mareshte expresivitatea. Adeseori cantecele se compun anume in vederea executziei lor muzicale in aceste cazuri textul poeziei tzine seama de nevoile melodiei refrene repetitzii etc. Asemenea cintece transpuse pe melodie se numesc romantze (v.) shi cunosc o larga raspindire. Ex. Dorurile mele Nau intruchipare Dorurile meles Frunzepe carare... Spulberate shi strivite frunze pe carare. In zadar le caut Visurile mele Stralucita salba Salba de margele... Minunata shi pierduta salba de margele... (O. GOGA Poezii) O alta varietate a acestei specii este cintecul de leagan in care se exprima cu multa gingashie dragostea materna sau paterna. Insotzite de melodii ele sint cintate la leaganul copiilor. Ex. Hai odor hai pasarica Dormi o dormi fara de frica Sa tealinte Mosh cuminte SHi satzi cintencetinel: „Mugur mugur mugurel!” Ingeri vin tiptil shialene Sa te mingiie pe gene SHi mitzi leagan Dulce leagan Fraged trupushor de crin K sadormi frumos shi lin... Ce tresari?... Nui nime nime... Linishte shintunecime Doar zefirul Musafirul Cel shagalnic shi pribeag A trecut pe linga prag... SHia trimis o giza mica Satzi aduco scrisorica SHi satzi spuna noapte buna K shi el satul de drum Merge sa se culceacum... (SHT. O. IOSIF Cintece de leagan) In lirica noastra actuala cintecul exprima o mare varietate de emotzii shi sentimente spontane datorate imprejurarilor shi aspectelor atit de felurite ale vietzii noi socialiste cu tendintzele sale cele mai avansate. Corespondent al cintecului in limba germana este liedul ilustrat de poetul H. Heine in Buch der Lieder (Cartea cintecelor). O eflorescenta a liedului k melodie vocala acompaniata de instrument se dezvolta in epoca marilor compozitori: Beethoven Schumann Schubert sh.a.

CINTEC COMIC (< lat. canticum fr. comique) Specie a genului dramatic monolog in proza sau versuri cintat pe o arie vesela actorul intruchipind caricatural un personaj (Sandu Napoila ultraretrogradul Clevetici ultrademagogul Ion Papusharul Hershcu Boccegiul SHoldan Viteazul de V. Alecsandri). Ex. CLEVETICI (cu frac negru jiletca Robespierre cravata de matasa alba shi cu barban furculitza intra pe usha din fund). „Sanatate shi fratzietate domnilor cetatzeni! Am aflat k sintetzi adunatzi in colegiu electoral pentru alegerea unui deputat shi iatamas alerg sa va spun profesiunea mea de credintza: Eu sint celebrul Clevetiri Cunoscut nu de mult peaici Liberal ultra jurnalist SHi constitutzionalist. Unii imi zic cas demagog Altzii k sint supus unui gog Dar eu naud eu sufar tot Caci sint un mare patriot!” (V. ALECSANDRI Clevetici ultrademagogul)

CINTEC SATIRIC Specie a poeziei lirice populare nu prea mare k numar de versuri shi avind un caracter satiric. Ex. La piriu cu tufele Spala lelea rufele SHi lentinde pe surcele Ciinii hiriie la ele. Stringetzi lele rufele Cami turbeaza ciinele SHi apuca vaile SHimi prapadesc oile! (Doine cintece strigaturi)

CHANSON DE ROLAND [shãsõ dö rolã] poem epic anonim francez din ev. med. (probabil sec. 12). Evoca patetic luptele lui Carol cel Mare in Spania impotriva sarazinilor relevind faptele de eroism ale cavalerului Roland.

NIBELUNGI Cantecul Nibelungilor (Nibelungenlied) poem epic german (inspirat din mitologia germana scandinava shi islandeza) compus in sec. 13 in Austria sau Bavaria de un autor necunoscut. Format din 39 de canturi structurat in doua partzi poemul reia teme shi legende nordice antice: viatza shi moartea principelui Siegfried shi razbunarea sotziei acestuia Krimhilde. Subiectul a fost reluat de R. Wagner in tetralogia sa „Inelul Nibelungului”.

cu cantec expr. 1. dubios necurat. 2. problematic.