14 definitzii pentru canin (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CANÍN A canini e adj. s. m. 1. Adj. De caine privitor la caine; cainesc. Rasa canina. 2. S. m. Fiecare dintre dintzii lungi shi ascutzitzi ashezatzi intre dintzii incisivi shi premolari foarte dezvoltatzi la animalele carnasiere. Din fr. canin lat. caninus.

canin ~a [At: KLOPSHTOCK F. 152 / Pl: ~i ~e / E: fr canin lat caninus] 1 a Care apartzine cainelui (1). 2 a Referitor la caine (1). 3 a Care provine de la caine. 4 a Specific cainelui (1). 5 sm Fiecare dintre dintzii lungi shi ascutzitzi ashezatzi intre dintzii incisivi shi premolari foarte dezvoltatzi la animalele carnasiere. corectata

CANÍN A canini e adj. s. m. 1. Adj. De caine privitor la caine; cainesc. Rasa canina. 2. S. m. Fiecare dintre dintzii lungi shi ascutzitzi ashezatzi intre dintzii incisivi shi premolari foarte dezvoltatzi la animalele carnasiere. Din fr. canin canine lat. caninus.

CANÍN A canini eadj. 1. (in expr.) Dinte canin (shi substantivat m.) = dinte mai lung shi ascutzit ashezat intre dintzii incisivi shi masele. V. coltz (II 1). 2. De ciine privitor la ciine ciinesc. Rasa canina.

CANÍN A canini e adj. 1. (In expr.) Dinte canin (shi substantivat m.) fiecare dintre dintzii lungi shi ascutzitzi ashezatzi intre dintzii incisivi shi masele. 2. De caine privitor la caine; cainesc. Rasa canina. Fr. canin (lat. lit. caninus).

CANÍN A adj. 1. De caine cainesc. 2. Dinte canin (shi s.m.) = dinte ascutzit shi lung ashezat intre dintzii incisivi shi masele. [< fr. canin cf. lat. caninus de caine].

CANÍN A I. adj. de caine. II. s. m. dinte ascutzit shi lung intre incisivi shi premolari. (< fr. canin /II/ canine lat. caninus)

CANÍN1 ~a (~i ~e) Care este caracteristic cainilor; de caine. Rasa ~a. /<lat. caninus fr. canin

canin a. 1. ce tzine de caine: specie canina; 2. k la caine: dintzi canini dintzi ascutzitzi intre cei incizivi shi molari cate doi de fiecare falca.

*canín a adj. (lat. caninus cine). De cine cinesc: rasa canina. Anat. Dintziĭ caninĭ dintziĭ ascutzitzĭ dintre ceĭ incizivĭ shi molarĭ doĭ sus shi doĭ jos foarte puternicĭ shi dezvoltatzĭ la animalele carnivore.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

canín1 adj. m. pl. caníni; f. canína pl. caníne

canín (de caine) adj. m. pl. caníni; f. sg. canína pl. caníne

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CANÍN adj. s. 1. adj. (ZOOL.) (rar) cainesc. (Rasa ~.) 2. s. (ANAT.) coltz.

CANIN adj. s. 1. adj. (ZOOL.) (rar) ciinesc. (Rasa ~.) 2. s. (ANAT.) coltz.

Intrare: canin (adj.)
canin1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canin
  • caninul
  • caninu‑
  • canina
  • canina
plural
  • canini
  • caninii
  • canine
  • caninele
genitiv-dativ singular
  • canin
  • caninului
  • canine
  • caninei
plural
  • canini
  • caninilor
  • canine
  • caninelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

canin, caninaadjectiv

  • 1. De caine privitor la caine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: cainesc
    • format_quote Rasa canina. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.