11 definitzii pentru cani

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CANÍ canesc vb. IV. Tranz. (Pop.) A vopsi (in negru) mai ales parul. Cf. tc. kinacaneala”.

CANÍ canesc vb. IV. Tranz. (Pop.) A vopsi (in negru) mai ales parul. Cf. tc. kinacaneala”.

caní1 vtr [At: CREANGA P. 111/ Pzi: ~nésc / E: ns cf tc kina] (Pop) 12 A (shi) vopsi (in negru) mai ales parul. 34 A (se) murdari cu carbune sau cu funingine.

cani2 vt [At: PASHCA GL. / Pzi: ~nésc / E: nct] (Reg) A inviora.

caní3 vt [At: TZIPLEA P. P. 75 / Pzi: ~nésc / E: nct] (Trs) A atinge pe cineva cu mana facandui semn.

CANÍ canesc vb. IV. Tranz. (Cu privire la par la barba etc.) A vopsi a boi (mai ales cu negru). Intro zi debarca din vaporul poshtal... un domn grav cu mustatzile castanii bine canite. BART E. 95. A... alergat la schitul Vovidenia la pusnicul Chiriac... careshi canea parul shi barba cu cireshe negre. CREANGA P. 111. Era un om maruntzel barba potrivita in aparatoare shi canita mai irmdt roshie decit galbena. GHICA S. 5.

CANÍ canesc vb. IV. Tranz. A vopsi (in negru) parul lana etc. Din caneala.

A CANÍ ~ésc tranz. pop. (mai ales parul) A vopsi in negru. /cf. turc. kina

canì v. 1. a innegri cu caneala barba parul sprancenile; 2. Mold. a boi vitele in frunte spre a fi cunoscute de cele straine. [Derivat din canea(la)).

canésc v. tr. (d. caná 2). Vapsesc paru.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

caní (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. canésc imperf. 3 sg. caneá; conj. prez. 3 sa caneásca

caní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. canésc imperf. 3 sg. caneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. caneásca

Intrare: cani
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cani
  • canire
  • canit
  • canitu‑
  • canind
  • canindu‑
singular plural
  • caneshte
  • canitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • canesc
(sa)
  • canesc
  • caneam
  • canii
  • canisem
a II-a (tu)
  • caneshti
(sa)
  • caneshti
  • caneai
  • canishi
  • caniseshi
a III-a (el, ea)
  • caneshte
(sa)
  • caneasca
  • canea
  • cani
  • canise
plural I (noi)
  • canim
(sa)
  • canim
  • caneam
  • caniram
  • caniseram
  • canisem
a II-a (voi)
  • canitzi
(sa)
  • canitzi
  • caneatzi
  • caniratzi
  • caniseratzi
  • canisetzi
a III-a (ei, ele)
  • canesc
(sa)
  • caneasca
  • caneau
  • canira
  • canisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cani, canescverb

  • 1. popular A vopsi (in negru) mai ales parul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Intro zi debarca din vaporul poshtal... un domn grav cu mustatzile castanii bine canite. BART E. 95. DLRLC
    • format_quote A... alergat la schitul Vovidenia la pusnicul Chiriac... careshi canea parul shi barba cu cireshe negre. CREANGA P. 111. DLRLC
    • format_quote Era un om maruntzel barba potrivita in aparatoare shi canita mai mult roshie decit galbena. GHICA S. 5. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.