CANGRÉNA cangrene s. f. Necroza combinata cu putrefactzie a unor tzesuturi sau organe. [Var.: gangréna s. f.] Din fr. gangrène lat. gangraena it. cancrena.

cangréna sf [At: MACEDONSKI O. II 30 / V: ga~ / Pl: ~ne / E: fr gangrène lat gangraena it cancrena] 12 Distrugere sau putrezire a unei partzi din tzesuturile unui organism.

CANGRÉNA cangrene s. f. Distrugere sau putrezire a unei partzi din tzesuturile unui organism. [Var.: gangréna s. f.] Din fr. gangrène lat. gangraena it. cancrena.

CANGRÉNA cangrene s. f. Distrugere prin putrezire a unei partzi din tzesuturile unui organism animal. Din cauza cangrenei i sa amputat piciorul Fig. ingaduiemi cangrena so tai din carne vie. MACEDONSKI O. II 30. Varianta: gangréna (ANGHEL PR. 94) s. f.

CANGRÉNA cangrene s. f. Distrugere sau putrezire a unei partzi din tzesuturile unui organism animal. [Var.: gangréna s. f.] Fr. gangrène (lat. lit. gangraena).

CANGRÉNA s.f. (Med.) Alterare (ireversibila) a unei partzi din tzesuturile animale care se intinde shi duce la distrugerea lor. [Var. gangrena s.f. / < it. cangrena fr. gangrène < gr. gangraina rana].

CANGRÉNA s. f. 1. distrugere prin putrezire a unei partzi din tzesuturile unui organism animal. 2. (fig.) stare de descompunere morala de coruptzie. (< fr. gangrène lat. gangraena it. cancrena)

CANGRÉNA ~e f. 1) Alterare a unui tzesut din organism (k urmare a unei infectzii a unui traumatism a unor tulburari circulatorii etc.). 2) fig. Stare de descompunere morala de coruptzie etc. [G.D. cangrenei] /<fr. gangrene lat. gangraena

cangrena f. 1. nimicirea totala a vietzii intr’o parte a corpului: ea se intinde uneori repede shi de aceea se taie membrul cangrenat; 2. fig. coruptziune morala.

gangrena sf vz cangrena

GANGRÉNA s.f. v. cangrena.

*gangréna f. pl. e (vgr. gággraina d. gráo graĭno rod). Distrugerea completa a vietziĭ organice intr’o parte moale care distrugere amenintza shi restu corpuluĭ: gangrena e frecŭenta in spitalele militare de campanie. Bot. Boala care distruge scoartza shi lemnu arborilor. Fig. Coruptziune: gangrena politica. Fals cangrena.

cangréna s. f. g.d. art. cangrénei; pl. cangréne

cangréna s. f. g.d. art. cangrénei; pl. cangréne

cangrena

cangrena ne.

cangréna (cangréne) s. f. Distrugere sau putrezire a unei partzi din tzesuturile unui organism. Var. gangrena. Fr. gangrène. Oricit ar fi de incorecta forma cu c pare a fi inlocuit definitv forma etimologica cu sigurantza datorita unei apropieri instinctive cu cancer. Der. cangrena vb.; cangrenos adj.

cangrena Dictzionarele noastre citeaza forma cangrena k o varianta lui gangrena fara nici o explicatzie (Scriban declara „falsa” forma cu c). In RRLi. XII p. 457 recenzind БEP am notat k la ϰангpeнен ar fi trebuit sa spuna ceva shi despre rom. cangrena. Dar c e mult mai raspindit: prima atestare in franceza e cu c (DauzatMitterandDubois s.v. gangrène) vezi cancrena tc. kangren shi in sfirshit cel mai important gr. ϰάγγραινα. Cel putzin pentru limba noastra daca nu shi pentru celelalte originea trebuie vazuta in limba greaca.

GANGRÉNA (CANGRÉNA) (< fr. it.) s. f. (MED.) Necroza combinata cu putrefactzie a unor tzesuturi sau organe datorita suprimarii circulatziei arteriale (g. uscata) sau venoasa (g. umeda) de origine infectzioasa. Apare frecvent la extremitatzile inferioare in cursul degeraturilor bolilor obstructive ale artelor sau venelor etc. ◊ G. gazoasa = boala toxiinfectzioasa grava datorata patrunderii shi dezvoltarii in organism a unor microbi anaerobi (Clostridium perfringens sau aedematiens Vibrionum septicum) shi caracterizata prin edem local stare septica etc.