12 definiții pentru campanulă
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2). – Din fr. campanule.
CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2). – Din fr. campanule.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
campanúlă sf [At: CAZIMIR, L. U. 23 / Pl: ~le / E: fr campanule] (Bot; reg) Clopoțel (Campanulla).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoței. Albastre campanule, în lumină, Potirul fin și-l leagănă alene. CAZIMIR, L. U. 23. Jos, pe-un vîrf de campanulă Pururea-n vibrație, Și-a oprit o libelulă Zborul plin de grație. TOPÎRCEANU, S. A. 68.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2). – După fr. campanule.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CAMPANÚLĂ s.f. Plantă erbacee cu flori frumoase, albastre sau violete; clopoțel. [< fr. campanule].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAMPANÚLĂ s. f. plantă erbacee cu flori frumoase, albastre sau violete; clopoțel. (< fr. campanule)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CAMPANÚLĂ ~e f. Plantă erbacee, având tulpina dreaptă și înaltă și flori albastre sau violete în formă de clopot; clopoțel. /<fr. campanule
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
campanúlă (plantă) s. f., g.-d. art. campanúlei; pl. campanúle
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
campanúlă s. f., g.-d. art. campanúlei; pl. campanúle
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CAMPANÚLE s. pl. v. clopoței.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
campanule s. pl. v. CLOPOȚEI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CAMPANULA L., CAMPANULĂ, CLOPOȚEI, fam. Campanulaceae. Gen cu peste 200 specii, majoritatea vivace, restul anuale și bienale, înalte de cca 0,10-1,50 m, originare din zonele temperate ale emisferei nordice și de pe litoralul mediteranean. înflorește în iun.-sept. Frunze lanceolate, lat-lineare sau ovat-lanceolate, ovate sau ovat-oblohge, pețiolate. Flori sesile, lung- sau scurt-pețiolate, solitare sau în raceme, panicule, capitule, glomerule.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
campanulă, campanulesubstantiv feminin
- sinonime: clopoțel
- Albastre campanule, în lumină, Potirul fin și-l leagănă alene. CAZIMIR, L. U. 23. DLRLC
- Jos, pe-un vîrf de campanulă Pururea-n vibrație, Și-a oprit o libelulă Zborul plin de grație. TOPÎRCEANU, S. A. 68. DLRLC
-
etimologie:
- campanule DEX '09 DEX '98 DN