CAMÍN (1 2 3 6) caminuri (4 5) camine s. n. 1. Soba joasa zidita la peretele camerei cu vatra larg deschisa. 2. Cuptor vatra. 3. Cosh pe unde iese fumul; horn. 4. Fig. Casa parinteasca; p. ext. familie. 5. Denumire data unor institutzii cu caracter socialcultural: camin de copii = institutzie cu regim de internat pentru copii preshcolari (36 ani) cu orar de zi sau saptamanal; camin studentzesc = ashezamant universitar care asigura cazarea studentzilor pe langa acesta functzionand uneori shi cantine; camin cultural = institutzie infiintzata in Romania la inceputul decen. 3 al sec. XX in scopul propagarii culturii la sate (5)^[1]; camin shcoala = camin pentru copiii orfani in care se afla shi shcoala; caminspital = camin (de batrani) in care se acorda asistentza medicala. 6. Incapere mica subterana zidita shi acoperita cu capac de fonta pe traseul unei conducte de alimentare cu apa a unui canal construita pentru a permite accesul la conducta sau la canal. Din sl. kamina.

camín sn [At: DOSOFTEI V. S. 2/2 / Pl: ~e ~uri / E: vsl ϰаминa] 1 Cuptor. 2 Vatra. 3 Cosh pe unde iese fumul Si: horn. 4 Soba joasa zidita la peretele camerei cu vatra larg deschisa Si: shemineu. 5 Moshie dupa care se numea neamul. 6 (Fig) Casa parinteasca. 7 (Pex; fig) Familie. 8 Institutzie care asigura cazarea anumitor categorii de persoane. 9 (Is) ~ de copii Institutzie cu regim de internat pentru copii preshcolari (36 ani) cu orar de zi sau saptamanal. 10 (Is) ~ studentzesc Ashezamant universitar care asigura cazarea studentzilor pe langa acesta functzionand uneori shi cantine. 11 (Is) ~ cultural Institutzie infiintzata in scopul propagarii culturii la sate. 12 (Is) ~ shcoala Institutzie care cuprinde un camin (8) shi o shcoala. 13 (Is) ~ spital Camin (8) (de batrani) in care se acorda shi asistentza medicala. 14 Incapere mica subterana zidita shi acoperita cu capac de fonta pe traseul unei conducte de alimentare cu apa a unui canal construita pentru a permite accesul la conducta sau la canal. 15 Gaura facuta in masivul de carbuni pentru a uni o galerie cu alta in vederea aerisirii minei.

CAMÍN (1 4 6) caminuri (2 3 5) camine s. n. 1. Soba joasa zidita la peretele camerei cu vatra larg deschisa. 2. Cuptor vatra. 3. Cosh pe unde iese fumul; horn. 4. Fig. Casa parinteasca; p. ext. familie. 5. Denumire data unor institutzii cu caracter socialcultural; camin de copii = institutzie cu regim de internat pentru copii preshcolari (36 ani) cu orar de zi sau saptamanal; camin studentzesc = ashezamant universitar care asigura cazarea studentzilor pe langa acesta functzionand uneori shi cantine; camin cultural = institutzie infiintzata in scopul propagarii culturii la sate (5); camin shcoala = camin pentru copiii orfani in care se afla shi shcoala; camin spital = camin (de batrani) in care se acorda asistentza medicala. 6. Incapere mica subterana zidita shi acoperita cu capac de fonta pe traseul unei conducte de alimentare cu apa a unui canal construita pentru a permite accesul la conducta sau la canal. Din sl. kamina.

CAMÍN (1 4) caminarii (23) camine s. n. 1. Soba zidita la peretele camerei cu vatra larg deschisa joasa shi cu coshul in forma de pilnie rasturnata. Fumul alb alene iese Din camin. COSHBUC P. I 47. Maria intra deodata in salonul incalzit shi luminat numai de razele roshii ale jaratecului din camin. EMINESCU N. 83. Focul bubuie shi trosneshte in camin. ODOBESCU S. I 153. Focul pilpiie voios in camin. ALECSANDRI T. 1198. 2. Fig. Casa parinteasca; p. ext. familie. Ii parea rau k ishi zdrobise linishtea caminului pentru o ratacire. CAMILAR N. I 109. Omul atita vreme instrainat simtzi in el putere shi o dorintza nebiruita de a se intoarce la camin. SADOVEANU M. 178. Plecase... Lasind in parasire caminul sau shi tzara. MACEDONSKI O. I 257. 3. (Urmat de diverse determinari) Numire data unor institutzii cu caracter socialcultural: a) camin cultural = institutzie care desfashoara o opera de culturalizare a maselor organizind conferintze shi spectacole artistice popularizind cartzi shi reviste etc. In munca de educare comunista a maselor muncitoare un rol de seama revine caminelor culturale. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 312 2/1; b) camin de zi = institutzie in care sint ingrijitzi shi educatzi copiii de virsta preshcolara in timpul cind parintzii sint la munca. (Fara determinare) SHi cind trec in drum pe la camin SHi aud glascior de clopotzei Simt k puii ashtia sint ai mei. DESHLIU in POEZ. N. 171. Camin sezonier = camin de zi care functzioneaza la tzara in timpul muncilor sezoniere; c) camin studentzesc = institutzie in care sint gazduitzi studentzii pe timpul cursurilor. Sau creat elevilor shi studentzilor conditziile materiale prielnice invatzaturii prin infiintzarea de internate camine studentzeshti cantine. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 357 5/1. 4. Incapere subterana zidita shi acoperita cu capac de fonta folosita pentru accesul la o conducta subterana.

CAMÍN (1 4) caminuri (2 3) camine s. n. 1. Soba joasa zidita la peretele camerei cu vatra larg deschisa. 2. Fig. Casa parinteasca; p. ext. familie. 3. Numire data unor institutzii cu caracter socialcultural: a) camin cultural = institutzie care desfashoara o opera de culturalizare a maselor prin conferintze spectacole etc.; b) camin de zi = institutzie in care sunt ingrijitzi shi educatzi copiii de varsta preshcolara; c) camin studentzesc = institutzie in care sunt gazduitzi studentzii pe timpul cursurilor. 4. Incapere subterana zidita shi acoperita cu capac de fonta folosita pentru accesul la o conducta subterana. Slav (v. sl. kamina).

CAMÍN¹ ~uri n. 1) Soba joasa zidita langa perete cu vatra larg deschisa. 2) Incapere subterana acoperita cu capac de fonta pe traseul conductelor (de apa) pentru a avea acces la acestea. /<sl. kamina

CAMÍN² ~e n. 1) Casa parinteasca; vatra. 2) Bloc de locuit pentru studentzi cursantzi etc. in timpul invatzaturii; internat. /<sl. kamina

CAMIN s.n. 1. (Mold.) Cuptor. Infierbinta un camin sa o arunce. DVS 6^r; cf. DVS 3^v 4^r. 2. (TZR Trans. SV) Vatra. B: Cuptoare shi caminuri se vor surpa. BIBLIA (168S). C: K argintul carei pren foc purtat si in chimini lau curatit. VCC 30; cf. PSALT. SEC. XVII apud TEW. Variante: chimini (VCC 30). Etimologie: sl. kamina bg. kamin kamina rus. kamin magh. kémény. Cf. c a m e n i tz a.

camin n. 1. soba cosh vatra; 2. fig. casa; locuintza; caminul parintesc [Lat. CAMINUS].

camín n. pl. urĭ shi e (vsl. kámina soba vatra d. vgr. káminos cuptor; bg. kamin horn rus. kamin cuptor; lat. caminus cuptor. Bern. 1 553). Vechĭ. Cuptor (Bibl. 1688 Dos.). Vatra. Atelier de ferarie. Azĭ (dupa fr. cheminée vatra horn d. mlat. caminata camera cu soba). Domiciliŭ (casa vatra locuintza pamint parintesc). Azil ospiciŭ (casa de dormit shi de mincat): camin studentzesc. Soba k in Francia un fel de vatra (care incalzeshte foarte putzin).

bloccamín s. n. Bloc special amenajat pentru a servi drept camin (studentzesc muncitoresc) ◊ „In Bucureshti a aparut un adevarat cartier al studentzilor. Aici se inshira unul langa altul blocurilecamine care asigura studentzilor cele mai bune conditzii de viatza shi de studiu.” I.B. 1 XI 61 p. 1. ◊ „Este de vizitat un bloccamin pentru 225 de locuri destinat muncitorilor nefamilishti. In apropiere se vor ridica alte blocuricamin in care vor fi cazate circa 3000 de persoane.” R.l. 13 XI 69 p. 3 (din bloc + camin; Fl. Dimitrescu in LL 10/65 p. 232)

camínhotél s. n. Camin cu un grad sporit de confort care il apropie de acela al unui hotel ◊ „Se construiesc inca 6 caminehotel pentru 1000 de tineri mineri.” Sc. 14 I 61 p. 1 (din camin + hotel; Fl. Dimitrescu in LR 2/62 p. 134)

camín¹ (institutzie casa parinteasca) s. n. pl. camíne

camín² (soba cuptor vatra horn acces subteran) s. n. pl. camínuri

camín (soba vatra horn incapere subterana de acces la o conducta) s. n. pl. camínuri

camín (institutzie casa parinteasca) s. n. pl. camíne

camin pl. camine

CAMÍN s. 1. shemineu. (In ~ e aprins focul.) 2. v. vatra. 3. v. cosh. 4. v. locuintza. 5. v. casa.

CAMIN s. 1. shemineu. (In ~ e aprins focul.) 2. cuptor vatra (prin Transilv.) camenitza. (Vasul sta ashezat pe ~.) 3. cosh horn (pop.) cosharca (reg.) bageak cubea cucuvaie fumar hornetz marchiotza ursoaie (prin Transilv.) buduretz buduroi (Transilv. shi Munt.) corfa (Mold.) hogeag (prin Transilv.) shtiol (prin Mold. shi Bucov.) shuber. (Fumul iese prin ~.) 4. adapost ashezare casa domiciliu locuintza salash (reg.) salashna (Transilv. Ban. shi Bucov.) cortel (inv.) locash mutare mutat odaie sat salashluintza salashluire shedere shezamint shezut (fig.) birlog cuib culcush. (Unde ishi are ~?) 5. casa familie (rar) menaj. (Are un ~ greu.)

camín (caminuri) s. n. 1. Soba joasa cu vatra larg deschisa. 2. Casa parinteasca. 3. Ashezamint unde se locuieshte (in special pentru studentzi). Mr. cimińa. Ngr. ϰάμινος ϰαμίνη poate prin intermediul sl. kamina cf. bg. rus. kamin. In rom. se considera in general k provenind dim sl. Cuvintul gr. a trecut in lat. caminus de unde prov. camin fr. cheminée (› sp. chimenea) it. cammino. Cuvintul rom. poate proveni la fel de bine din sl. k shi din lat. sau din gr. Dupa Pascu I 65 forma mr. vine din lat. Der. caminetz (var. chiminetz) s. n. (ieshitura sau margine intre soba shi perete care serveshte drept raft shi de element izolator).

CAMIN TERMIC coloana de aer cald in urcare alimentand formarea unui nor de tip cumulus.