CADÉRE caderi s. f. Faptul de a cadea. 1. Deplasare mishcare de sus in jos a unui lucru coborare spre pamant sub efectul gravitatziei. ◊ Cadere de apa = diferentza de nivel intre doua puncte ale unui curs de apa; (concr.) masa de apa care cade de la o oarecare inaltzime; cascada cataracta. ♦ Lasare in jos a unui lucru care continua sa fie in parte sustzinut. ♦ Deplasare a unui organ din pozitzia sa normala. Caderea mushchilor. ♦ Diferentza dintre valorile care le ia o marime in doua puncte diferite. Cadere de potentzial. ♦ (Med.; in sintagma) Cadere de tensiune = coborare a tensiunii arteriale sub limita normala. 2. Desprindere a unei partzi componente dintrun organism. Caderea dintzilor. 3. Rasturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare cucerire. Caderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces nereushita. 6. Competentza drept. Nu e in caderea lui sa ma judece. 7. Nereushita eshec. V. cadea.

cadere sf [At: CORESI PS. 391 / V: ~eare / Pl: ~eri / E: cadea] 1 Deplasare de sus in jos sub actziunea gravitatziei Si: prabushire. 25 Apropiere lasare sau sosire a iernii zapezii trasnetului serii etc. 6 Curgere rapida a apelor de munte. 7 (Is) ~ de apa Diferentza de nivel intre doua puncte ale unui curs de apa. 8 (Cer; ias) Masa de apa care cade de la o oarecare inaltzime Si: cascada cataracta. 9 Desprindere a unei partzi componente dintrun organism. 10 Deplasare a unui organ din locul lui fiziologic. 11 Deplasare a unui obiect in jos continuand sa fie partzial sustzinut. 12 Rasturnare. 13 Daramare. 14 Moarte (in lupta). 1518 Coborare scadere brusca shi semnificativa a unei valori a unei marimi (fizice monetare comerciale etc.). 19 (Teh) Diferentza dintre valorile care le are o marime in doua puncte sau in doua locuri diferite. 20 (Med; is) ~ de tensiune Scadere a tensiunii arteriale sub limita normala. 21 Insucces (la un examen la o proba etc.). 22 Decadentza. 23 (Is) ~ de acord Ajungere la un acord la o intzelegere. 24 Cuviintza. 25 Competentza. 26 (Grm) Caz. 27 Ocupare (a unui orash a unei tzari etc.)

CADÉRE caderi s. f. Faptul de a cadea. 1. Deplasare mishcare de sus in jos a unui lucru coborare spre pamant sub efectul gravitatziei. ◊ Cadere de apa = diferentza de nivel intre doua puncte ale unui curs de apa; (concr.) masa de apa care cade de la o oarecare inaltzime; cascada cataracta. ♦ Lasare in jos a unui lucru care continua sa fie in parte sustzinut. ♦ Deplasare a unui organ din pozitzia sa normala. Caderea mushchilor. ♦ Diferentza dintre valorile care le ia o marime in doua puncte diferite. Cadere de potentzial. ♦ (Med.; in sintagma) Cadere de tensiune = coborare a tensiunii arteriale sub limita normala. 2. Desprindere a unei partzi componente dintrun organism. 3. Rasturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare cucerire. Caderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces nereushita. 6. Competentza drept. Nu e in caderea lui sa ma judece. 7. Nereushita eshec. V. cadea.

CADÉRE caderi s. f. Faptul de a cadea. 1. Deplasare mishcare de sus in jos coborire spre pamint (k efect al gravitatziei). Caderea corpurilor. Caderea zapezii. ▭ Culmea dulcii muzice de sfere Ceo aude cum se nashte din rotire shi cadere. EMINESCU O. I 160. ◊ Fig. (Fiind vorba despre noapte iarna ger etc.) Deasupra satului vazduhul se intuneca grabind caderea negurilor serii. MIHALE O. 503. Era spre caderea iernii o vreme de lacrimi. M. I. CARAGIALE C. 9. ♦ Lasare sau deplasare in jos (a unui lucru care continua sa fie in parte sustzinut). A parasit teatrul inainte de caderea cortinei. ♦ Deplasare a unui organ al corpului din pozitzia sa normala. Caderea stomacului. 2. Desprindere a unei partzi componente dintrun organism. Caderea parului. Caderea dintzilor. Caderea frunzelor. 3. Rasturnare a unui corp (care nu se mai poate mentzine in echilibru sau in pozitzia initziala); prabushire surpare. Negreshit k ceasul mortzii ar fi sunat pentru acel cutezator daca in caderea sa turbanul nu i sar fi. desfashurat. NEGRUZZI S. I 21. ◊ Fig. Caderea imperiului roman. ♦ Fig. Insucces nereushita. Caderea la examen. 4. (Urmat de determinari care arata orashul fortareatza locul cucerit) Ocupare cucerire. Caderea Berlinului. 5. (In expr.) Cadere de apa = cascada cataracta. 6. (Numai in expr.) Cadere de acord = ajungere la un acord la intzelegere dupa o discutzie in contradictoriu. Din aceasta magulire sau din aceasta cadere de acord itzi urmezi incetincetinel drumul. MACEDONSKI O. IV 89. 7. Drept de a hotari sau de a face ceva; competintza. Nu e in caderea ta sal judeci.

CADÉRE caderi s. f. Faptul de a cadea. 1. Deplasare mishcare de sus in jos coborare spre pamant (k efect al gravitatziei). Caderea corpurilor. ♦ Lasare in jos a unui lucru care continua sa fie in parte sustzinut. ♦ Deplasare a unui organ din pozitzia sa normala. Caderea mushchilor. 2. Desprinderea unei partzi componente dintrun organism. 3. Rasturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare cucerire. Caderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces nereushita. 6. (In expr.) Cadere de apa = cascada cataracta. 7. (In expr.) Cadere de acord = ajungere la o intzelegere. 8. Competentza drept.

cadere f. 1. actziunea de a cadea shi rezultatul ei: caderea frunzelor; 2. fig. rasturnare: caderea ministerului; 3. ruina desavarshita: caderea imperiului roman; 4. nereushita unei piese de teatru; 5. cascada: caderea Rinului.

cadére f. Actziunea de a cadea (propriŭ shi fig.): caderea frunzelor a ministeruluĭ a imperĭuluĭ roman a uneĭ pĭese teatrale. Cascada: caderea Rinuluĭ. Rar. Competentza drept: acest lucru nu e de caderea luĭ. V. cadintza.

cadére s. f. g.d. art. cadérii; pl. cadéri

cadére s. f. g.d. art. cadérii; pl. cadéri

CADÉRE s. 1. picare. (~ a unui obiect de pe masa.) 2. v. cazatura. 3. v. prabushire. 4. daramare naruire picare prabushire pravalire rasturnare. (~ lui la pamant in urma unei lovituri.) 5. (GEOGR.) cadere de apa v. cascada. 6. scapare. (~ a ciocanului din mana.) 7. v. lasare. 8. v. disparitzie. 9. eshec insucces nereushita picare (livr.) fiasco (fam.) chix. (~ la un examen.) 10. v. calitate.

CADÉRE s. v. caz.

cadere s. v. CAZ.

CADERE s. 1. picare. (~ a unui obiect de pe etajera.) 2. cazatura. (A suportat o ~ ushoara.) 3. darapanare darimare darimat naruire naruit prabushire pravalire risipire surpare surpat (rar) prabusheala (inv.) risipa. (~ a zidurilor unei case.) 4. darimare naruire picare prabushire pravalire rasturnare. (~ lui la pamint.) 5. (GEOGR.) cadere de apa = cascada cataracta (pop.) saritoare shipot urlatoare (reg.) duruitoare (prin Ban.) burau (Transilv. shi Maram.) sarita (prin Ban. shi Transilv.) saritura (inv.) povornitoare. 6. scapare. (~ a ciocanului din mina.) 7. coborire lasare scoborire. (~ cetzii a noptzii.) 8. disparitzie suprimare (inv.) supresiune. (~ vocalelor finale.) 9. eshec insucces nereushita picare (livr.) fiasco (fam.) chix. (~ la un examen.) 10. autoritate calitate competentza drept indreptatzire (inv.) volnicie. (Nu am ~ sa ma pronuntz.)

Cadere ≠ ascensiune inaltzare marire

cadere piroclastica (engl.= pyroclastic fall) proces de acumulare a bombelor lapililor shi cenushii vulcanice prin cadere libera in mediu subaerian sau subacvatic simultan cu sau imediat dupa explozia vulcanica.

CADERE LIBERA mishcare uniform accelerata a corpurilor sub actziunea propriei greutatzi ndreptata in jos spre pamant. Viteza de deplasare a unui parashutist in cadere libera este de aproximativ 180200 km/h.

STIL DE CADERE LIBERA pozitzie a corpului parashutistului in cadere libera ordonata. Exista mai multe stiluri de cadere libera: intins (sau broasca membrele departate de corp shi segmentele acestora formand unghiuri de 90° corpul avand o pozitzie de 45° fatza de planul orizontal; este stilul cel mai utilizat) grupat (membrele foarte apropiate de corp k in pozitzia ghemuit corpul avand in cadere o pozitzie orizontala) sageata (bratzele shi picioarele ushor departate de corp care este intins caderea se face cu mult sub orizontala; se mai numeshte shi randunica) picatura (bratzele shi picioarele alipite de corp care este intins caderea realizanduse pe verticala) etc. Parashutistul ishi reduce sau ishi mareshte viteza de cadere libera prin stilul adoptat in functzie de suprafatza corpului expusa frecarii cu aerul.

DIE EULE DER MINERVA BEGINNT ERST MIT DER EINBRECHENDEN DÄMMERUNG IHREN FLUG (germ.) bufnitza Minerva ishi ia zborul la caderea noptzii Hegel „Grundlinien der Philosophie des Rechts” Introducere. Reflectzia filozofica cere reculegere shi ragaz in judecarea shi aprecierea fenomenelor.

GUTTA CAVAT LAPIDEM NON VI SED SAEPE CADENDO (lat.) picatura gaureshte piatra nu prin fortza ci prin continua ei cadere Ovidiu „Ex Ponto” IV 10 5. Vointza staruitoare invinge cu timpul orice obstacol.

a avea o cadere de calciu expr. (adol.) a ejacula