9 definiții pentru căzător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂZĂTÓR, -OÁRE, căzători, -oare, adj. Care cade. – Cădea + suf. -ător.
CĂZĂTÓR, -OÁRE, căzători, -oare, adj. Care cade. – Cădea + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
căzător, ~oare a [At: CANTEMIR, ap. GCR I, 324/10 / Pl: ~i, ~oare / E: cădea + -(ă)tor] Care cade.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂZĂTÓR, -OÁRE, căzători, -oare, adj. Care cade. Cireșii ningeau căzătorii lor fulgi De albă și nobilă floare. COȘBUC, P. II 78. ◊ (Mai ales în expr.) Stea căzătoare = meteor luminos care străbate atmosfera. O stea căzătoare din cer, Ea mării ne-a spus sărutarea Și luntrei ne-a spus apoi marea, Iar luntrea ne-a spus la năier. COȘBUC, P. I 81.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂZĂTÓR, -OÁRE, căzători, -oare, adj. Care cade. ◊ Stea căzătoare = meteor luminos care străbate atmosfera. – Din caz (prez. ind. al lui cădea) + suf. -(ă)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CĂZĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care cade. ◊ Stea ~oare meteorit care arde când străbate atmosfera Pământului. /a cădea + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
căzător a. care cade.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căzătór, -oáre adj. Care cade. Stele căzătoare, meteor luminos care se vede noaptea străbătînd ceru. Caduc, peritor: cerbiĭ aŭ coarne căzătoare. Fig. Supus peiriĭ: cele omeneștĭ îs căzătoare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
căzătór adj. m., pl. căzătóri; f. sg. și pl. căzătoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căzătór adj. m., pl. căzătóri; f. sg. și pl. căzătoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
căzător, căzătoareadjectiv
- 1. Care cade. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cireșii ningeau căzătorii lor fulgi De albă și nobilă floare. COȘBUC, P. II 78. DLRLC
- Stea căzătoare = meteor luminos care străbate atmosfera. DLRLC
- O stea căzătoare din cer, Ea mării ne-a spus sărutarea Și luntrei ne-a spus apoi marea, Iar luntrea ne-a spus la năier. COȘBUC, P. I 81. DLRLC
-
-
etimologie:
- Cădea + sufix -ător. DEX '98 DEX '09