6 definiții pentru cărăbușel
Explicative DEX
CĂRĂBUȘÉL, cărăbușei, s. m. Insectă dăunătoare din ordinul coleopterelor, asemănătoare cu cărăbușul, dar mai mică și mai păroasă decât acesta (Rhizotrogus solstitialis). – Cărăbuș + suf. -el.
CĂRĂBUȘÉL, cărăbușei, s. m. Insectă dăunătoare din ordinul coleopterelor, asemănătoare cu cărăbușul, dar mai mică și mai păroasă decât acesta (Rhizotrogus solstitialis). – Cărăbuș + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cărăbușél sm [At: MARIAN, INS. 16 / Pl: ~ei / E: cărăbuș + -el] (Ent) Insectă dăunătoare din ordinul coleopterelor asemănătoare cu cărăbușul (1), dar mai mică și mai păroasă decât acesta (Rhizotrogus solstitialis).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
cărăbușél s. m., pl. cărăbușéi, art. cărăbușéii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cărăbușél s. m., pl. cărăbușéi, art. cărăbușéii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
CĂRĂBUȘÉL s. (ENTOM.; Rhizotrogus solstitialis) hrișcar, cărăbuș-de-hrișcă, gândac-de-hrișcă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CĂRABUȘEL s. (ENTOM.; Rhizotrogus solstitialis) hrișcar, cărăbuș-de-hrișcă, gîndac-de-hrișcă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cărăbușel, cărăbușeisubstantiv masculin
- 1. Insectă dăunătoare din ordinul coleopterelor, asemănătoare cu cărăbușul, dar mai mică și mai păroasă decât acesta (Rhizotrogus solstitialis). DEX '09 DEX '98sinonime: hrișcar
etimologie:
- Cărăbuș + sufix -el. DEX '98 DEX '09