O definitzie pentru cacareza
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
CACAREZÁ cacaréz vb. I. Tranz. A defeca (in special despre animale). (din cacareaza)
Intrare: cacareza
| verb (VT25) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
| singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
| ||
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)