10 definiții pentru băsmăluță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BĂSMĂLÚȚĂ, băsmăluțe, s. f. Diminutiv al lui basma. – Basma + suf. -uță.
băsmălúță sf [At: ȘEZ. I, 36 / V: basmal- / Pl: ~țe / E: basma + -uță] 1-2 (Șhp) Basma (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂSMĂLÚȚĂ, băsmăluțe, s. f. Diminutiv al lui basma. – Basma + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
BĂSMĂLÚȚĂ, băsmăluțe, s. f. Diminutiv al lui basma. 1. v. basma (1). Își aranjă băsmăluță sucită și ieși înaintea semănătorii care venea. MIHALE, O. 441. Era subțirică, desculță și cu o băsmăluță albastră legată cochet pe cap. REBREANU, R. I 91. 2. v. basma (2). Ionici scoase din băsmăluță lui cu flori albastre cîțiva bănuți. CAMILAR, N. I 166. În mînă ținea o băsmăluță și toată încăperea se umplu de-un miros de busuioc uscat. CAMILAR, TEM. 154.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂSMĂLÚȚĂ, băsmăluțe, s. f. Diminutiv al lui basma.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
băsmălúță s. f., g.-d. art. băsmălúței; pl. băsmălúțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
băsmălúță s. f., g.-d. art. băsmălúței; pl. băsmălúțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
băsmăluță, -țe.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BĂSMĂLÚȚĂ s. v. batic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BĂSMĂLUȚĂ s. batic, (rar) fișiu. (Purta pe cap o ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
băsmăluță, băsmăluțesubstantiv feminin
-
- Își aranjă băsmăluță sucită și ieși înaintea semănătorii care venea. MIHALE, O. 441. DLRLC
- Era subțirică, desculță și cu o băsmăluță albastră legată cochet pe cap. REBREANU, R. I 91. DLRLC
- Ionici scoase din băsmăluța lui cu flori albastre cîțiva bănuți. CAMILAR, N. I 166. DLRLC
- În mînă ținea o băsmăluță și toată încăperea se umplu de-un miros de busuioc uscat. CAMILAR, TEM. 154. DLRLC
-
etimologie:
- Basma + sufix -uță. DEX '98 DEX '09