opțiuni
  • info

11 definiții pentru bărbățel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂRBĂȚÉL, bărbăței, s. m. Diminutiv al lui bărbat (I 2). – Bărbat + suf. -el.

bărbățél sm [At: CREANGĂ, P. 7 / Pl: ~ei / E: bărbat + -el] 1-2 (Șhp) Bărbat (3).

BĂRBĂȚÉL, bărbăței, s. m. Diminutiv al lui bărbat (I, 2). – Bărbat + suf. -el.

BĂRBĂȚÉL, bărbăței, s. m. Diminutiv al lui bărbat (2). Tînăra nevastă, văzîndu-și bărbățelul, mai uită din cele năcazuri. CREANGĂ, P. 7.

BĂRBĂȚÉL, bărbăței, s. m. Diminutiv al lui bărbat1 (2).

bărbățel m. 1. (desmierdător și ironic) bărbat; 2. partea bărbătească la animale.

bărbățél m. pl. eĭ. Dim. d. bărbat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bărbățél s. m., pl. bărbățéi, art. bărbățéii

bărbățél s. m., pl. bărbățéi, art. bărbățéii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂRBĂȚÉL s. soțior, (reg.) soțuluc, (Maram.) soțuc.

BĂRBĂȚEL s. soțior, (reg.) soțuluc, (Maram.) soțuc.

Intrare: bărbățel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărbățel
  • bărbățelul
  • bărbățelu‑
plural
  • bărbăței
  • bărbățeii
genitiv-dativ singular
  • bărbățel
  • bărbățelului
plural
  • bărbăței
  • bărbățeilor
vocativ singular
  • bărbățelule
  • bărbățele
plural
  • bărbățeilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bărbățel, bărbățeisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui bărbat. DEX '09 DLRLC
    sinonime: soțior soțuc soțuluc
    • format_quote Tînăra nevastă, văzîndu-și bărbățelul, mai uită din cele năcazuri. CREANGĂ, P. 7. DLRLC
etimologie:
  • Bărbat + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.