16 definiții pentru bălti

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂLTÍ, pers. 3 băltește, vb. IV. Refl. (Rar.; despre apă) A stagna într-un loc, a forma o baltă. – Din baltă.

bălti1 vr [At: RĂDULESCU-CODIN / V: ~lți1 / Pzi: ~tesc / E: nct] (Reg) 1 (D. funii întinse) A se curba. 2 (D. construcții) A se surpa până la pământ. 3-4 (D. împletituri) A se slăbi și a se lăsa până la pământ.

bălti2 vt [At: SLAVICI, V. P. 47 / V: (reg) ~lți2 / Pzi: 3 ~tește / E: baltă + -i] (Rar; d. apă) A băltăci (2). corectată

bălti vb. IV. intr., refl. (despre apă) A stagna, formînd o baltă. • prez. ind. pers. 3 -ește. /baltă + -i.

BĂLTÍ, pers. 3 băltește, vb. IV. Refl. (Rar; despre apă) A stagna într-un loc, a forma o baltă. – Din baltă.

BĂLTÍ, pers. 3 băltește, vb. IV. Refl. (Rar, despre apă) A se strînge multă la un loc, formînd o baltă; a stagna. Apa curge de-a lungul șanțului numai unde se strîmtează locul, aproape de viroagă și aproape de moară, iar mai departe... ea se băltește și aruncă podmol. SLAVICI, V. P. 47. – Variantă: bălțí vb. IV.

BĂLTÍ, pers. 3 băltește, vb. IV. Refl. (Rar, despre apă) A forma o baltă; a stagna. – Din baltă.

A SE BĂLTÍ se ~éște intranz. rar (despre apă) A stagna, formând o baltă; a face o baltă. /Din baltă

bălți2 vt vz bălti2

bălți1 vr vz bălti1

BĂLȚÍ vb. IV v. bălti.

bălțésc v. intr. (d. baltă. Cp. cu lăbărțez). Rar. Stagnez: apa bălțește. V. refl. Ml. (băltesc). Mă las, mă destind: funia s’a bălțit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băltí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. băltéște, imperf. 3 sg. bălteá; conj. prez. 3 să bălteáscă

băltí vb., ind. prez. 3 sg. băltéște, 3 pl. băltésc, imperf. 3 sg. bălteá; conj. prez. 3 sg. și pl. bălteáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂLTÍ vb. v. stagna.

bălti vb. v. STAGNA.

Intrare: bălti
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bălti
  • băltire
  • băltit
  • băltitu‑
  • băltind
  • băltindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • băltește
(să)
  • băltească
  • băltea
  • bălti
  • băltise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • băltesc
(să)
  • băltească
  • bălteau
  • bălti
  • băltiseră
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bălți
  • bălțire
  • bălțit
  • bălțitu‑
  • bălțind
  • bălțindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • bălțește
(să)
  • bălțească
  • bălțea
  • bălți
  • bălțise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • bălțesc
(să)
  • bălțească
  • bălțeau
  • bălți
  • bălțiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băltiverb

  • 1. rar (Despre apă) A stagna într-un loc, a forma o baltă. DEX '09 DLRLC
    sinonime: stagna
    • format_quote Apa curge de-a lungul șanțului numai unde se strîmtează locul, aproape de viroagă și aproape de moară, iar mai departe... ea se băltește și aruncă podmol. SLAVICI, V. P. 47. DLRLC
etimologie:
  • baltă DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.