10 definiții pentru bălsăma

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂLSĂMÁ, bălsămez, vb. I. Tranz. (Rar) A îmbălsăma. [Var.: bălsămí vb. IV] – Din. balsam.

bălsăma vt [At: NEGRUZZI, S. II, 156 / V: balsama / Pzi: ~méz / E: balsam + -a] 1 A îmbălsăma (un cadavru) Si: a bălsămi (1), a îmbălsămi (1). 2 A face să se răspândească un miros foarte plăcut (în aer) Si: îmbălsăma, bălsămi (2), a îmbălsămi (2).

bălsămá vb. I. tr. (înv.) A îmbălsăma. • prez. ind. -ez. și bălsămí vb. IV. /balsam + -a.

BĂLSĂMÁ, bălsămez, vb. I. Tranz. (Rar) A îmbălsăma. [Var.: bălsămí vb. IV] – Din balsam.

BĂLSĂMÍ vb. IV v. bălsăma.

BĂLSĂMÍ vb. IV v. bălsăma.

balsama v vz bălsăma

bălsămi vt [At: DA / Pzi: ~mesc / E: balsam] 1-2 (Înv) A bălsăma (1-2).

bălsămí vb. IV. v. bălsăma.

bălsămì v. a îmbălsăma (poetic): a sa dulce suflare ăst aer bălsămește GR. AL.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bălsămá vb., ind. prez. 1 sg. bălsăméz, 3 sg. și pl. bălsămeáză

Intrare: bălsăma
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bălsăma
  • bălsămare
  • bălsămat
  • bălsămatu‑
  • bălsămând
  • bălsămându‑
singular plural
  • bălsămea
  • bălsămați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bălsămez
(să)
  • bălsămez
  • bălsămam
  • bălsămai
  • bălsămasem
a II-a (tu)
  • bălsămezi
(să)
  • bălsămezi
  • bălsămai
  • bălsămași
  • bălsămaseși
a III-a (el, ea)
  • bălsămea
(să)
  • bălsămeze
  • bălsăma
  • bălsămă
  • bălsămase
plural I (noi)
  • bălsămăm
(să)
  • bălsămăm
  • bălsămam
  • bălsămarăm
  • bălsămaserăm
  • bălsămasem
a II-a (voi)
  • bălsămați
(să)
  • bălsămați
  • bălsămați
  • bălsămarăți
  • bălsămaserăți
  • bălsămaseți
a III-a (ei, ele)
  • bălsămea
(să)
  • bălsămeze
  • bălsămau
  • bălsăma
  • bălsămaseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bălsămi
  • bălsămire
  • bălsămit
  • bălsămitu‑
  • bălsămind
  • bălsămindu‑
singular plural
  • bălsămește
  • bălsămiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bălsămesc
(să)
  • bălsămesc
  • bălsămeam
  • bălsămii
  • bălsămisem
a II-a (tu)
  • bălsămești
(să)
  • bălsămești
  • bălsămeai
  • bălsămiși
  • bălsămiseși
a III-a (el, ea)
  • bălsămește
(să)
  • bălsămească
  • bălsămea
  • bălsămi
  • bălsămise
plural I (noi)
  • bălsămim
(să)
  • bălsămim
  • bălsămeam
  • bălsămirăm
  • bălsămiserăm
  • bălsămisem
a II-a (voi)
  • bălsămiți
(să)
  • bălsămiți
  • bălsămeați
  • bălsămirăți
  • bălsămiserăți
  • bălsămiseți
a III-a (ei, ele)
  • bălsămesc
(să)
  • bălsămească
  • bălsămeau
  • bălsămi
  • bălsămiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bălsăma, bălsămezverb

etimologie:
  • balsam DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.