5 definiții pentru bârligare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BÂRLIGÁ, pers. 3 bârlígă, vb. I. Tranz. (Despre vite) A(-și) ridica coada (încârligată) cu vârful în sus; a îmbârliga. – Et. nec.
A BÂRLIGÁ bârligă tranz. (despre animale) A ridica coada în sus (îndoind-o în formă de cârlig). /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bârligá vb., ind. prez. 3 sg. bârlígă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BÂRLIGÁ vb. a(-și) îmbârliga.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bîrligá (-g, -át), vb. – 1. A ridica, a îmbîrliga coada animalelor. – 2. A da formă de spirală. – 3. (Arg.) A (se) complica, a (se) agrava o situație. – Var. îmbîrliga, (în)vîrliga. Mr. amvîrlig. Creație expresivă, a cărei formulă coincide cu rădăcina sl. brl-, care exprimă aceeeși ideea de „mișcare în spirală” (DAR). – Der. (îm)bîrligătură, s. f. (acțiunea de a da formă de spirală).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bârligaverb
- 1. (Despre vite) A(-și) ridica coada (încârligată) cu vârful în sus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Priian se-nfipse în copite și bîrligă coada. CARAGIALE. O. I 308. DLRLC
- 1.1. (Despre oameni) A răsuci mustățile în sus. DLRLC
- Clip își bîrligase grozav mustățile; păreau doi vrăbioi grași, gata să-i zboare de sub nas. CAMILAR TEM. 318. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09