opțiuni
  • info

12 definiții pentru burniță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÚRNIȚĂ, burnițe, s. f. Ploaie măruntă și deasă, adesea însoțită de ceață; bură. – Din bură.

BÚRNIȚĂ, burnițe, s. f. Ploaie măruntă și deasă, adesea însoțită de ceață; bură. – Din bură.

búrniță sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) bar~, bâr~ / Pl: ~e / E: bură2 + -niță] Bură2 (1).

BÚRNIȚĂ, burnițe, s. f. (Uneori determinat prin «de ploaie») Ploaie măruntă și deasă; bură. S-a lăsat un frig și-o ceață amestecată cu burniță rece. GALAN, Z. R. 73. A fost început de trei zile o burniță, măruntă cît vîrful acului, deasă, încît nu se mai vedea nimic. CAMILAR, TEM. 370. Începe ca să pice o burniță de ploaie. MACEDONSKI, O. I 44.

BÚRNIȚĂ, burnițe, s. f. Bură. – Din bură.

BÚRNIȚĂ ~e f. Ploaie măruntă și deasă; ploaie ciobănească; bură. /Din bură

búrniță f., pl. e (bg. burniĭ, sîrb. buran, furtunos. V. búră). Vest. Rar est. Bură saŭ ploaĭe liniștită: crengile grele de burniță (CL. 1924, 187). – Și la Sadov. (VR. 1911, 3, 341) = „burhaĭ”.

burnă (burniță) f. V. bură.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

búrniță s. f., g.-d. art. búrniței; pl. búrnițe

búrniță s. f., g.-d. art. búrniței; pl. búrnițe

burniță, -țe.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÚRNIȚĂ s. (MET.) bură, burnițeală, țârcâială, țârâială, (reg.) buruială, roureală. (O ~ de toamnă.)

BURNIȚĂ s. (MET.) bură, burnițeală, țîrcîială, țîrîială, (reg.) buruială, roureală. (O ~ de toamnă.)

Intrare: burniță
burniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burniță
  • burnița
plural
  • burnițe
  • burnițele
genitiv-dativ singular
  • burnițe
  • burniței
plural
  • burnițe
  • burnițelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

burniță, burnițesubstantiv feminin

  • 1. Ploaie măruntă și deasă, adesea însoțită de ceață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bură
    • format_quote S-a lăsat un frig și-o ceață amestecată cu burniță rece. GALAN, Z. R. 73. DLRLC
    • format_quote A fost început de trei zile o burniță, măruntă cît vîrful acului, deasă, încît nu se mai vedea nimic. CAMILAR, TEM. 370. DLRLC
    • format_quote Începe ca să pice o burniță de ploaie. MACEDONSKI, O. I 44. DLRLC
etimologie:
  • bură DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.