7 definiții pentru buniță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUNÍȚĂ, bunițe, s. f. (Pop.) Bunică. – Bună + suf. -iță.
buníță sf [At: VLAHUȚĂ, ap. TDRG / Pl: ~țe / E: bun + -iță] 1-4 (Fam; șhp) Bunicuță (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUNÍȚĂ, bunițe, s. f. Bunică. – Bună + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BUNÍȚĂ, bunițe, s. f. Bunică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUNÍȚĂ, bunițe, s. f. Bunică. – Din bună + suf. -iță.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
buníță (pop.) s. f., g.-d. art. buníței; pl. buníțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
buníță s. f., g.-d. art. buníței; pl. buníțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: buniță
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
buniță, bunițesubstantiv feminin
- 1. Bunică. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bunică
etimologie:
- Bună + sufix -iță. DEX '98 DEX '09