BÚNDA bunde s. f. (Pop.) 1. Haina lunga shi larga de postav imblanita purtata de barbatzi; burca¹; blana mare facuta din piei de oaie intrebuintzata de tzarani k imbracaminte de iarna. 2. Pieptar (1). Din magh. bunda.

búnda sf [At: H II 118 / V: boan~ boánta (reg) bon~ bónta ~dra / Pl: ~de (iva) ~ nzi / E: mg bunda] 1 Haina lunga shi larga de postav imblanita purtata de barbatzi. 2 (Reg) Blana mare facuta din piei de oaie intrebuintzata de tzarani k imbracaminte de iarna. 3 (Reg) Pieptar.

BÚNDA bunde s. f. 1. Haina lunga shi larga de postav imblanita purtata de barbatzi; burca¹; (reg.) blana mare facuta din piei de oaie intrebuintzata de tzarani k imbracaminte de iarna. 2. (Reg.) Pieptar (1). Din magh. bunda.

BÚNDA bunde s. f. 1. Haina de postav lunga shi larga cu mineci imblanita (uneori impodobita cu cusaturi) care o poarta barbatzii; (Transilv.) blana mare facuta din piei de oaie (de obicei cu lina in afara) intrebuintzata de tzarani k imbracaminte de iarna. V. burca cojoc sarica shuba. Sa invoit... sa coase pentru tirgul de toamna o bunda adica o blana de miel lunga pina la pamint alba shi impod. bita cu flori cusuten ibrishin. SLAVICI O. II 85. Tinarul Socol... ashternu bunda sa pe oblincul shelei. ODOBESCU S. I 146. 2. (Mold.) Cojocel scurt fara mineci facut din piei de miel shi avind pe fatza desene executate din fire de lina de diferite culori carel poarta tzaranii shi tzarancele; bonditza pieptar. V. cojocel ilic. Fratele mamei era un barbat mare shi spatos cu chimir lat shi cu bunda. SADOVEANU N. F. 12. Se batu de doua ori cu palma peste bundai unsuroasa. SADOVEANU O. VI 512. Pl. shi: blinzi (REBREANU R. I 214). Varianta: bónda (BELDICEANU P. 62) s. f.

BÚNDA bunde s. f. 1. Haina lunga shi larga de postav imblanita purtata de barbatzi; (reg.) blana mare facuta din piei de oaie intrebuintzata de tzarani k imbracaminte de iarna. 2. (Reg.) Cojocel scurt fara maneci din piele de miel avand pe fatza cusaturi din fire de lana colorata care il poarta tzaranii shi tzarancele; pieptar. Magh. bunda.

BÚNDA ~e f. 1) Cojocel scurt fara maneci din piele de miel impodobit cu ornamente din piele sau cu broderie realizata cu fire de lana colorata; cojocel. 2) Cojoc lung shi mitzos confectzionat din piei de oaie cu lana in afara; burca. [G.D. bundei] /<ung. bunda

bunda f. cojoc fara maneci shi scurt pana la brau (in Oltenia); in Mold. bonda. [Ung. bunda].

búnda V. bonda.

bonda sf vz bunda

ponda^[1] sf vz bunda

BÓNDA s. f. v. bunda.

bonda f. Mold. V. bunda.

bónda shi boánda (est) shi búnda (vest) f. pl. e (ung. rut. bunda). Vesta captushita maĭ gros care o poarta tzarancele. In R.S. shi bundaĭk. In Trans. (Olt) bunda o haina lunga de postav albastru care o poarta preutziĭ. SHi bondítza pl. e. V. bechesh bolero ilic shi cojoc.

búnda (reg.) s. f. g.d. art. búndei; pl. búnde

búnda s. f. g.d. art. búndei; pl. búnde

bunda pl. bunde

bunda de.

BÚNDA s. pieptar. (~ inflorata.)

BUNDA s. pieptar. (~ inflorata.)

búnda (búnde) s. f. Haina imblanita purtata de tzarani. Var. bo(a)ndra bundra. Mag. bunda (Cihac II 486; Gáldi Dict. 86); cf. sb. ceh. rut. pol. tzig. bunda. Nu pare probabil k pol. bunda sa vina din rom. cum afirma Miklosich Wander. 13. Der. imbondori (var. imboldori) vb. (a infofoli) coincid cu der. de la bondra; cf. Pushcariu Dacor. I 231.

bónda bonde (bunda) s.f. 1. Piesa de port care se pune peste camasha scurta fara maneci shi incheiata in fatza; tricotata tzesuta din postav sau din piele (Banatzeanu 1965). Adesea este confundata cu guba. In unele regiuni se numeshte pieptar: „Lut pe mine nu punetzi / Numai draga bunda me” (D. Pop 1978: 324). 2. (fig.) Piele: „TZia da mata pa bonda” (Faiciuc 2008; Dragomireshti). ♦ (onom.) Bunda Bunda Bundash nume de familie (45 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din magh. bunda „shuba cojoc” (Cihac Galdi Scriban SHaineanu DEX).

bónda e (bunda) s.f. Piesa de port care se pune peste camasha scurta fara maneci shi incheiata in fatza; tricotata tzesuta din postav sau din piele (Banatzeanu 1965). Adesea este confundata cu guba. In unele reg. se numeshte pieptar: „Lut pe mine nu punetzi / Numai draga bunda me” (D. Pop 1978: 324). Din magh. bunda „shuba cojoc”.