3 definiții pentru bună-creștere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRÉȘTERE, creșteri, s. f. Acțiunea de a crește. 1. Dezvoltare, mărire treptată. 2. Sporire, mărire a numărului, volumului, intensității, duratei etc. unui lucru, unui fenomen etc. 3. Prăsire, înmulțire. ◊ Creșterea animalelor = ramură a agriculturii care are ca obiect înmulțirea și creșterea animalelor și păsărilor, a viermilor de mătase, a peștilor și stupăritului. 4. Educare, educație. ◊ Loc. adj. Fără creștere = prost-crescut, needucat. ◊ Expr. Bună-creștere = educație aleasă. – V. crește.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
búnă-créștere (politețe) (a dat dovadă de ~) s. f., art. búna-créștere (dar: buna lui creștere), g.-d. art. búnei-créșteri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
bună creștere (dezvoltare bună) adj. + s. f. (o ~ a plantelor se realizează greu)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bună-creșteresubstantiv feminin
- 1. Educație aleasă. DEX '09