10 definiții pentru bulbucătură

Explicative DEX

BULBUCĂTÚRĂ, bulbucături, s. f. Proeminență rotunjită, protuberanță. – Bulbuca + suf. -ătură.

BULBUCĂTÚRĂ, bulbucături, s. f. Proeminență rotunjită, protuberanță. – Bulbuca + suf. -ătură.

bulbucătúră sf [At: TDRG / Pl: ~ri / E: bulbuca + -tură] Protuberanță.

BULBUCĂTÚRĂ, bulbucături, s. f. Proeminență rotundă a unui lucru; protuberanță. În creștetul capului [chitul] are o bulbucătură. La TDRG.

BULBUCĂTÚRĂ, bulbucături, s. f. Proeminență rotundă a unui lucru; protuberanță. – Din bulbuca + suf. -(ă)tură.

BULBUCĂTÚRĂ ~i f. Loc bulbucat de pe suprafața unui obiect; proeminență rotunjită. /a (se) bulbuca + suf. ~ătură

bulbucătúră f., pl. ĭ (d. bulbucat). Protuberanță, unflătură, proeminență rătundă: bulbucăturile creĭeruluĭ.

Ortografice DOOM

bulbucătúră s. f., g.-d. art. bulbucătúrii; pl. bulbucătúri

bulbucătúră s. f., g.-d. art. bulbucătúrii; pl. bulbucătúri

Relaționale

BULBUCĂTÚRĂ s. v. proeminență, protuberanță.

bulbucătu s. v. PROEMINENȚĂ. PROTUBERANȚĂ.

Intrare: bulbucătură
bulbucătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulbucătu
  • bulbucătura
plural
  • bulbucături
  • bulbucăturile
genitiv-dativ singular
  • bulbucături
  • bulbucăturii
plural
  • bulbucături
  • bulbucăturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bulbucătu, bulbucăturisubstantiv feminin

  • 1. Proeminență rotunjită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În creștetul capului [chitul] are o bulbucătură. La TDRG. DLRLC
etimologie:
  • Bulbuca + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.