10 definiții pentru buimăceală
Explicative DEX
BUIMĂCEÁLĂ, buimăceli, s. f. Buimăcire. – Buimăci + suf. -eală.
BUIMĂCEÁLĂ, buimăceli, s. f. Buimăcire. – Buimăci + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
buimăceálă sf [At: BELDIMAN, O. 64 / Pl: ~celi / E: buimăci + -eală] Buimăcire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUIMĂCEÁLĂ, buimăceli, s. f. Amețeală, zăpăceală, uluială. În buimăceala ceea, trezindu-se cu Ion față-n față, unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă. CREANGĂ, A. 112. Această zicere îl trezise din buimăceala în care-l adîncise scena ce urmase. NEGRUZZI, S. I 229.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUIMĂCEÁLĂ, buimăceli, s. f. Buimăcire. – Din buimăci + suf. -eală.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
buimăceală f. amețeală: trezind’o din buimăceala în care căzuse ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
buĭmăceálă f., pl. elĭ. Amețeală, zăpăceală, năuceală.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
buimăceálă s. f., g.-d. art. buimăcélii; pl. buimăcéli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
buimăceálă s. f., g.-d. art. buimăcélii; pl. buimăcéli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
BUIMĂCEÁLĂ s. amețeală, buimăcire, năuceală, năucire, perplexitate, zăpăceală, (înv. și reg.) uluială, uluire, (reg.) uimăceală, (Mold., Bucov. și Transilv.) tehuială. (O stare de ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BUIMĂCEALĂ s. amețeală, buimăcire, năuceală, năucire, perplexitate, zăpăceală, (înv. și reg.) uluială, uluire, (reg.) uimăceală, (Mold., Bucov. și Transilv.) tehuială. (O stare de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F57) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
buimăceală, buimăcelisubstantiv feminin
- 1. Amețeală, buimăcire, uluială, zăpăceală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În buimăceala ceea, trezindu-se cu Ion față-n față, unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă. CREANGĂ, A. 112. DLRLC
- Această zicere îl trezise din buimăceala în care-l adîncise scena ce urmase. NEGRUZZI, S. I 229. DLRLC
-
etimologie:
- Buimăci + sufix -eală. DEX '98 DEX '09