4 definiții pentru bufan
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bufán sm [At: HEM 3189 / Pl: ~i / E: nct] (Reg) Român bănățean venit în Țara Românească.
bufan, -ncă s. Bănățean originar din Oltenia.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bufán (reg.) s. m., pl. buféni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bufán s. m., pl. buféni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bufan
bufan substantiv masculin
| substantiv masculin (M23) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)