6 definiții pentru budușlău
Explicative DEX
budușlău sm [At: LB / Pl: ~ăi / E: ns cf budușlui] Hoinar.
BUDUȘLĂU s. m. (Trans.) Vagabond. // A: Den Țara Ungurească veneau budușlăi preste munte … de prădau și jăcuiau. PSEUDO-MUSTE. Etimologie: budușlui + suf. -ău. Cf. magh. búdosó. Vezi și budușlui, budușluitură. substantiv masculin
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
budușlắŭ m. (d. budușluĭesc). Trans. Haimana, vagabond.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Relaționale
BUDUȘLĂU s. v. derbedeu, golan, haimana, vagabond.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
budușlău s. v. DERBEDEU. GOLAN. HAIMANA. VAGABOND.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Jargon
budușlău, budușlăi, s.m. – (reg.) 1. Fugar, pribeag. 2. Haimana, vagabond – Din budușlui (Scriban, MDA); din magh. bujdosó „pribeag, emigrant”.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: budușlău
budușlău substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)