7 definiții pentru buchețel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUCHEȚÉL, buchețele, s. n. Diminutiv al lui buchet (1). – Buchet + suf. -el.
BUCHEȚÉL, buchețele, s. n. Diminutiv al lui buchet (1). – Buchet + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BUCHEȚÉL, buchețele, s. n. Diminutiv al lui buchet (1). Oaspeții le aruncară din mers flori de liliac și de stînjenel albastru, buchețele din fire de grîu verzi, frunziș de arbori abia împlinit. V. ROM. decembrie 1951, 173.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUCHEȚÉL, buchețele, s. n. Diminutiv al lui buchet (1).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
buchețél s. n., pl. buchețéle
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
buchețél s. n., pl. buchețéle
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BUCHEȚÉL s. (reg.) mănunchiaș, mănunchiuleț, (Transilv., Maram. și Ban.) struțișor, struțușor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BUCHEȚEL s. (reg.) mănunchiaș, mănunchiuleț, (Transilv., Maram. și Ban.) struțișor, struțușor.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
buchețel, buchețelesubstantiv neutru
-
- Oaspeții le aruncară din mers flori de liliac și de stînjenel albastru, buchețele din fire de grîu verzi, frunziș de arbori abia împlinit. V. ROM. decembrie 1951, 173. DLRLC
-
etimologie:
- Buchet + sufix -el. DEX '98 DEX '09