9 definiții pentru bubuitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tor.
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bubuitor, ~oare a [At: MARIAN, Î. 356 / P: ~bu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: bubui + -tor] Care produce zgomote asemănătoare tunetului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. Răspund [valurile] îndîrjite, în cor, la sfidarea înaltă A tunelului bubuitor. TOMA, C. V. 351. – Pronunțat: -bu-i-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. – Din bubui + suf. -(i)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BUBUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care bubuie; producător de bubuituri. [Sil. -bu-i-] /a bubui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bubuitór (-bu-i-) adj. m., pl. bubuitóri; f. sg. și pl. bubuitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bubuitór adj. m. (sil. -bu-i-), pl. bubuitóri; f. sg. și pl. bubuitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BUBUITÓR adj. detunător, tunător. (Explozie ~oare.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BUBUITOR adj. detunător, tunător. (Explozie ~.).
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: bu-bu-i-tor
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
bubuitor, bubuitoareadjectiv
-
- Răspund [valurile] îndîrjite, în cor, la sfidarea înaltă A tunelului bubuitor. TOMA, C. V. 351. DLRLC
-
etimologie:
- Bubui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09