opțiuni
  • info

10 definiții pentru bubonic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUBÓNIC, -Ă, bubonici, -ce, adj. (În sintagma) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane. – Din fr. bubonique.

BUBÓNIC, -Ă adj. Referitor la bubon, care se manifestă printr-un bubon. ◊ Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) manifestată prin abcese. [< fr. bubonique].

*bubónic, -ă adj. (fr. bubonique, d. bubon, bubon). Med. Care se manifestă pin buboane. Cĭumă bubonică. V. cĭumă.

bubonică a [At: DEX2 / E: fr bubonique] (Îs) Ciumă (sau pestă) ~ Ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane.

BUBÓNICĂ adj. f. (În sintagma) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane. – Din fr. bubonique.

BUBÓNICĂ adj. f. (Numai în expr.) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin abcese.

BUBÓNICĂ adj. f. (În expr.) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin abcese. – Fr. bubonique (<gr.).

BUBÓNICĂ adj. ~ ciumă (sau pestă) ~ă = ciumă (pestă) manifestată prin abcese. (< fr. bubonique)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!bubónic adj. m., pl. bubónici; f. bubónică, pl. bubónice

bubónic adj. m., pl. bubónici; f. sg. bubónică, pl. bubónice

Intrare: bubonic
bubonic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: Ortografic, DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bubonic
  • bubonicul
  • bubonicu‑
  • bubonică
  • bubonica
plural
  • bubonici
  • bubonicii
  • bubonice
  • bubonicele
genitiv-dativ singular
  • bubonic
  • bubonicului
  • bubonice
  • bubonicei
plural
  • bubonici
  • bubonicilor
  • bubonice
  • bubonicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bubonic, bubonicăadjectiv

  • 1. Referitor la bubon, care se manifestă printr-un bubon. DN
    • chat_bubble (în) sintagmă Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.