3 definiții pentru brăcinăriță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
brăcinăríță sf [At: LB / V: brici~ / Pl: ~țe / E: brăcinar + -iță] (Înv) 1 Îndoitură de sus de la izmene (sau de la cioareci) prin care trece brăcinarul Si: bată, betelie, bantă, bartă. 2 Bețișor crestat la capăt, cu care se introduce brăcinaral în betelie.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BRĂCINĂRÍȚĂ s. v. bată, betelie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
brăcinăriță s. v. BATĂ. BETELIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: brăcinăriță
brăcinăriță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||