opțiuni
  • info

19 definiții pentru brâneț / bârneț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRÂNÉȚ, brânețe, s. n. 1. (Pop.) Cingătoare (îngustă și lungă) cu care se încing femeile peste catrință. 2. Brăcinar. [Var.: bârnéț s. n.] – Brâu + suf. -eț.

BRÂNÉȚ, brânețe, s. n. 1. (Pop.) Cingătoare (îngustă și lungă) cu care se încing femeile peste catrință. 2. Brăcinar. [Var.: bârnéț s. n.] – Brâu + suf. -eț.

brânéț sn [At: SEVASTOS, N. 395b/10 / V: bârneț, bârneață, gârnețe / Pl: ~e / E: brâne + -eț] 1 (La portul bărbătesc al țăranilor) Brăcinar. 2 (Pan; rar) Fâșie de pământ. 3 (La portul femeiesc) Cingătoare (îngustă și lungă) de pus peste catrință Cf bete, brâuleț, frânghie. 4 (Pex; reg) Ștergar îngust de in sau de cânepă, brodat cu flori cu care se decorează icoanele. 5 (Reg) Scutec pentru copiii nou-născuți Si: fașă. 6 (Reg) Baieră la traistă. 7 (Înv) Cingătoare pentru sabie.

brâneț n. V. bârneț.

BÂRNÉȚ s. n. v. brâneț.

BÂRNÉȚ s. n. v. brâneț.

bârneáță sf vz brâneț

bârnéț sn vz brâneț

gârneț2 sm vz brâneț

BÎRNEÁȚĂ s. f. v. bîrneț.

BÎRNEȚ, bîrnețe, s. n. 1. (Mai ales la pl.) Cingătoare îngustă, artistic lucrată, cu care se încing femeile peste catrință. V. bată, brîuleț. Vinde, maică, două rețe (=rațe) Și îmi cumpără bîrnețe. MARIAN, S. 26. 2. Brăcinar. Bîrneț de ibrișin. – Variantă: bîrneáță s. f.

BRÎNÉȚ s. n. v. bîrneț.

BÂRNÉȚ, bârnețe, s. n. Cingătoare îngustă cu care se încing femeile peste catrință. ♦ Brăcinar. – Din bârne (pl. lui bârnă) + suf. -eț.

bârneț n. Mold. ața cu care țăranul își leagă ciorapii sau ițarii. [Diminutiv din brâu].

bîrneáță f., pl. ețe și bîrnéț n., pl. e (d. brîŭ, brîne). Brînișor, cingătoare (ascunsă orĭ vizibilă) a izmenelor țărăneștĭ, a ițarilor ori a catrințeĭ: mijlocu strîns de birneață roșie (Sadov. VR. 1911, 3, 338). v. fotă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

brânéț (pop.)/bârnéț (reg.) s. n., pl. brânéțe/bârnéțe

brânéț/bârnéț s. n., pl. brânéțe/bârnéțe

bârnéț v. brânéț

bârnéț v. brâneț

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÂRNÉȚ s. v. brăcinar.

bîrneț s. v. BRĂCINAR.

Intrare: brâneț / bârneț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brâneț
  • brânețul
  • brânețu‑
plural
  • brânețe
  • brânețele
genitiv-dativ singular
  • brâneț
  • brânețului
plural
  • brânețe
  • brânețelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bârneț
  • bârnețul
  • bârnețu‑
plural
  • bârnețe
  • bârnețele
genitiv-dativ singular
  • bârneț
  • bârnețului
plural
  • bârnețe
  • bârnețelor
vocativ singular —
plural —
bârneață substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bârneață
  • bârneața
plural
  • bârnețe
  • bârnețele
genitiv-dativ singular
  • bârnețe
  • bârneței
plural
  • bârnețe
  • bârnețelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brâneț, brânețe / bârneț, bârnețesubstantiv neutru

  • 1. popular Cingătoare (îngustă și lungă) cu care se încing femeile peste catrință. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cingătoare
    • format_quote Vinde, maică, două rețe (= rațe) Și îmi cumpără bîrnețe. MARIAN, S. 26. DLRLC
  • 2. Brăcinar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: brăcinar
    • format_quote Bârneț de ibrișin. DLRLC
etimologie:
  • Brâu + sufix -eț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.