8 definiții pentru brăduț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRĂDÚȚ, brăduți, s. m. Diminutiv al lui brad; brădișor, brăduleț, brădui. – Brad + suf. -uț.

BRĂDÚȚ, brăduți, s. m. Diminutiv al lui brad; brădișor, brăduleț, brădui. – Brad + suf. -uț.

brăduț sm [At: MARIAN, Î. 105 / Pl: ~i / E: brad + -uț] 1-2 (Șhp) Brad (mic) Si: brădișor (1-2), brăduleț (1-2), (reg) brădăuaș (1-2), brădișcan (1-2), brăducean (1-2), brădui (1-2), brădușcan (1-2), brădușcare (1-2). 3 (Bot; reg) Brădișor (6). 4 (Bot; reg; îc) ~ de apă Coada calului (Hippuris vulgaris). 5 (Bot; reg; îc) ~ de pârleală Coacăză (Bruckenthalia spiculifolia). 6-7 Brădeț (1-2).

BRĂDÚȚ brăduți, s. m. Diminutiv al lui brad; brăduleț. O plută bătrînă... lîngă un brăduț verde, Stufos și drept. DELAVRANCEA, A. 69. Cînd creșteam ca ș-un brăduț, M-ai lăsat, maică, micuț. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 210.

BRĂDÚȚ, brăduți, s. m. Diminutiv al lui brad.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

brădúț s. m., pl. brădúți

brădúț s. m., pl. brădúți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRĂDÚȚ s. (BOT.) brădișor, brăduleț, (reg.) brădui, brăduiac, brădulete, brăduștean.

BRĂDUȚ s. (BOT.) brădișor, brăduleț, (reg.) brădui, brăduiac, brădulete, brăduștean.

Intrare: brăduț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brăduț
  • brăduțul
  • brăduțu‑
plural
  • brăduți
  • brăduții
genitiv-dativ singular
  • brăduț
  • brăduțului
plural
  • brăduți
  • brăduților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brăduț, brăduțisubstantiv masculin

etimologie:
  • Brad + sufix -uț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.