BOOGIEWOOGIE boogiewoogieuri s. n. Dans de origine nordamericana asemanator cu bluesul; melodie dupa care se danseaza acest dans. [Pr.: búghiúghi] Cuv. engl.

boogiewoogie sn [At: DEX² / P: bughiughi / E: eg boogiewoogie] 1 Stil de jazz foarte ritmat aparut in 1930 in SUA. 2 Dans in stilul boogiewoogie (1). 3 Melodie in stilul boogiewoogie (1).

BOOGIEWOOGIE s. n. Dans de origine nordamericana asemanator cu bluesul; melodie dupa care se danseaza acest dans. [Pr.: búghiúghi] Cuv. engl.

BOOGIEWOOGIE s.n. Stil pianistic in jaz derivat din blues care se caracterizeaza prin ritmul obsedant intretzinut de mana stanga (prin executarea unor figuri de bas repetate fara intrerupere) in timp ce mana dreapta dezvolta o linie melodica de obicei simpla. ♦ Dans modern american care se danseaza dupa muzica de jaz; melodia acestui dans. [Pron. búghiúghi. / < engl. boogiewoogie].

BOOGIEWOOGIE BÚGHIÚGHI/ s. n. 1. stil pianistic in jaz derivat din blues care consta in sustzinerea ritmului la mana stanga prin executarea unor figuri de bas repetate continuu in timp ce mana dreapta dezvolta scurte motive melodice; cantec cu sonoritatzi antrenante. 2. dans modern de origine nordamericana care se danseaza dupa muzica de jaz; melodia corespunzatoare. (< amer. boogiewoogie)

boogiewoogie (angl.) [pron. búghi úghi] (boogiewoogie) s. n. art. boogiewoogieul; pl. boogiewoogieuri

boogiewoogie (cuv. engl. [’bugi’wugi]) stil pianistic de interpretare a blues*ului. Consta din sustzinerea la mana stanga a unei formule (IV) de acomp. caracteristica (opt note optimi* cu punctshaisprezecimi* in masura de 4/4) continuu repetata in timp ce la mana dreapta se executa scurte motive* sau riff*uri. Creator al stilului este considerat Pinetop Smith (1928). Dintre specialishtii b.w. sau distins: Albert Ammons Meade Lux Lewis Memphis Slim Fats Waller Count Besie.