BONDÁR, bondari, s. m. Nume dat unor insecte himenoptere mari înrudite cu albina; bărzăun (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie. – Formație onomatopeică.

bondár sm [At: H I, 59 / V: băn-, bân-, bândaur, bun-, -ngar / Pl: ~i / E: fo] 1 Insectă himenopteră mare, asemănătoare cu albina Si: bărzăun (Bombus). 2 (Pop) însectă mare care bâzâie Si: (reg) bondalău. 3 (Ent; Mol) Gărgăun (Vespa crabro). 4 Tăun (Tabanus). 5 Musca-calului. 5 (Ent) Trântor. 6 (Ent) Cărăbuș (Melolontha melolontha). 7 (Pop; îcs) De-a -u Joc de copii în care unul bâzâie ca bondarul și lovește tare peste palma întinsă a altuia, care trebuie să-l atingă imediat pe cap.

BONDÁR, bondari, s. m. Nume dat unor insecte himenoptere mari asemănătoare cu albina; bărzăun (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie. – Formație onomatopeică.

BONDÁR, bondari, s. m. Insectă mare din ordinul himenopterelor; (popular) nume dat oricărei insecte mari care bîzîie (v. bărzăun). Pe spice vedeai ici-colo cîte-un bondar cu o pată de rugină. SANDU-ALDEA, U. P. 164. În vestmint de catifele, un bondar rotund în pîntec. Somnoros pe nas ca popii glăsuiește-ncet un cîntec. EMINESCU, O. I 87. Țineam ceaslovul deschis și, cum erau filele cam unse, trăgeau muștele și bondarii la ele. CREANGĂ, A. 4.

BONDÁR, bondari, s. m. Insectă mare din ordinul himenopterelor (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie.

BONDÁR ~i m. 1) Insectă mare din ordinul himenopterelor, care bâzâie și are un ac veninos; bărzăun. 2) Orice insectă mare care bâzâie. /Onomat.

bondar m. Mold. bombar: un bondar rotund în pântec EM. [De aceeaș origină imitativă ca și munteanul bombar (cf. Mold. bondăni = bombăni)].

bondár (Mold. nord) și bongár (Munt.) m. (imit. înrudit cu bondănesc, bombănesc și cu bg. bumbar și brŭmbar și sîrb. bombar, bondar. V. bînzar, boncăĭ). Un fel de vespe mare negricioasă (bombus terrestois) saŭ orĭce vespe groasă și bîzîitoare. V. bărzăun și gărgăun.

bombar m. viespe mare cu acul înțepător și veninos (Bombus terrestris). [Onomatopee, ca și variantele dialectale: bondar, bongar, bonzar].

bondár s. m., pl. bondári

bondár s. m., pl. bondári

BONDÁR s. (ENTOM.; Bombus terrestris) bărzăun, (reg.) bânzar, bâțan, bâzgan, bombar, bongar, bongoi, bonzar, bozgoi, muscoi, albina-țiganului, albină-țigănească.

BONDÁR s. v. cărăbuș, tăun.

BONDAR s. (ENTOM.; Bombus terrestris) bărzăun, (reg.) bînzar, bîțan, bîzgan, bombar, bongar, bongoi, bonzar, bozgoi, muscoi, albina-țiganului, albină-țigănească.

bondar s. v. CĂRĂBUȘ. TĂUN.

BONDAR s. m. Insectă mare din familia apide, trăind în colonii de 50-300 indivizi, cu c. 300 de specii, avînd importanță în polenizare, în special a plantelor furajere; bărzăun (1) (Bombus).