opțiuni
  • info

10 definiții pentru boccealâc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOCCEALẤC, boccealâcuri, s. n. (Înv.) Boccea; (în special) pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. – Din tc. bohçalık.

BOCCEALẤC, boccealâcuri, s. n. (Înv.) Boccea; (în special) pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. – Din tc. bohçalık.

boccealâc sn [At: (a. 1783) URICARIUL XXI, 368 / V: bogce~, buc~, bohce~ / Pl: ~uri / E: tc bohçalik] (Înv) 1 Boccea (6). 2 Pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui.

BOCCEALẤC, boccealâcuri, s. n. (Înv.) Boccea; (în special) pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. – Tc. bogçialîc.

boccealâc n. 1. învelitoare: boccealâcuri de stofă OD.; 2. dar în primeneli oferit într’o boccea mirelui din partea miresei: boccealâc două șaluri, două blane de jder AL. [Turc. BOGČALYK].

buccealấc sn vz boccealâc

BOCCEALÎ́C, boccealîcuri, s. n. (Învechit) Boccea (1); (în special) pachet cu rufe și haine pe care mireasa le dăruia mirelui. Boccealîcuri de stofă cu așternuturi de agabaniu (=o stofă scumpă). ODOBESCU, S. 1134. Boccealîcul: două șaluri... două blane de jder, două de vulpe. ALECSANDRI, T. I 141. – Variantă: (popular) buccealîc (TEODORESCU, P. P. 164) s. n.

BUCCEALÎ́C s. n. v. boccealîc.

boccealî́c n., pl. urĭ (turc. boghčalyk). Vechĭ. Învălitoare de pînză. Azĭ. Rar. Rufe oferite (adică „dar oferit într’o boccea”) de mireasă mireluĭ, nuneĭ și soacreĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

boccealấc (înv.) s. n., pl. boccealấcuri

boccealâc s. n., pl. boccealâcuri

Intrare: boccealâc
boccealâc substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boccealâc
  • boccealâcul
  • boccealâcu‑
plural
  • boccealâcuri
  • boccealâcurile
genitiv-dativ singular
  • boccealâc
  • boccealâcului
plural
  • boccealâcuri
  • boccealâcurilor
vocativ singular —
plural —
buccealâc substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buccealâc
  • buccealâcul
plural
  • buccealâcuri
  • buccealâcurile
genitiv-dativ singular
  • buccealâc
  • buccealâcului
plural
  • buccealâcuri
  • buccealâcurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boccealâc, boccealâcurisubstantiv neutru

  • 1. învechit Boccea; (în special) pachet cu haine și rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: boccea
    • format_quote Boccealîcuri de stofă cu așternuturi de agabaniu (= o stofă scumpă). ODOBESCU, S. 1134. DLRLC
    • format_quote Boccealîcul: două șaluri... două blane de jder, două de vulpe. ALECSANDRI, T. I 141. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.