O definiție pentru blestemare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
blestemare sf [At: DA ms / Pl: ~mări / E: blestema] 1 Blestem (1). 2 (Înv) Hulă. 3 (Înv) înjurătură.
Intrare: blestemare
blestemare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||