opțiuni
  • info

14 definiții pentru blendă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BLÉNDĂ, blende, s. f. 1. Sulfură naturală de zinc de culoare gălbuie, principal minereu de zinc. 2. (Cin.) Suprafață metalizată folosită pentru reflectarea și difuziunea luminii. – Din germ. Blende, fr. blende.

bléndă sf [At: PONI, CH. 211/ Pl: ~de / E: fr blende, ger Blende] 1 Minereu de sulfură de zinc, galben, brun sau negru, lucios. 2 (Cin) Suprafață metalizată pentru reflectarea și difuziunea luminii. 3 (Fot) Diafragmă.

BLÉNDĂ s. f. 1. Rocă lucioasă, de culoare gălbuie, brună sau neagră, reprezentând sulfura naturală de zinc. 2. (Cin.) Suprafață metalizată folosită pentru reflectarea și difuziunea luminii. – Din germ. Blende, fr. blende.

BLÉNDĂ s. f. Minereu de zinc.

BLÉNDĂ s. f. Minereu care conține sulfură de zinc. – Germ. Blende (fr. blende).

BLÉNDĂ s.f. 1. Sulfură naturală de zinc. 2. (Fot.) Deschidere a obiectivului; diafragmă. [Pl. -de. / < germ. Blende].

BLÉNDĂ s. f. 1. sulfură naturală de zinc; sfalerit. 2. (fot.) diafragmă. 3. (cinem.) panou metalizat pentru reflectarea luminii în locul dorit din cadru. (< germ. Blende, fr. blende)

BLÉNDĂ f. Sulfură de zinc în stare naturală. /<germ. Blende, fr. blende

blendă f. zinc sulfuros.

*bléndă f., pl. e (fr. blende, germ. blende). Min. O peatră care seamănă cu diamantu și care e o sulfură de zinc (SZn).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bléndă (rocă, element foto) s. f., g.-d. art. bléndei; pl. blénde

bléndă s. f., g.-d. art. bléndei; pl. blénde

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BLÉNDĂ s. I. (MIN.) sfalerit, sulfură de zinc. (~ este folosită ca minereu de zinc.) II. v. diafragmă.

BLENDĂ s. 1. (MIN.) sfalerit, sulfură de zinc. (~ este folosită ca minereu de zinc.) 2. (FIZ.) diafragmă. (~ la obiectivul aparatelor fotografice.)

Intrare: blendă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blendă
  • blenda
plural
  • blende
  • blendele
genitiv-dativ singular
  • blende
  • blendei
plural
  • blende
  • blendelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

blendă, blendesubstantiv feminin

  • 1. Sulfură naturală de zinc de culoare gălbuie, principal minereu de zinc. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. cinema; cinematografie Suprafață metalizată folosită pentru reflectarea și difuziunea luminii. DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 3. fotografie Deschidere a obiectivului. DN
    sinonime: diafragmă
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.