O definiție pentru blease

Relaționale

blease s. v. SPIRIT. SUFLET.

Intrare: blease
substantiv neutru (N35)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blease
  • bleasele
plural — —
genitiv-dativ singular
  • blease
  • bleaselui
plural — —
vocativ singular —
plural —