5 definiții pentru blasfem
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BLASFÉM s. n. 1. blasfemie, hulă. 2. blestem. (< fr. blasphème)
blasfem n. hulă, vorbă batjocoritoare pentru dumnezeire sau religiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*1) blasfém n., pl. e (fr. blasphème, lat. blasphémium și blaspéhemia, d. vgr. blásphemon și blasphemia. V. blăstam). Hulă, blasfemie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
blasfém (rar) s. n., pl. blasfémuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
blasfém s. n., pl. blasfémuri/blasféme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: blasfem
blasfem substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)