BIZARERÍE, bizarerii, s. f. Ciudățenie, extravaganță. – Din fr. bizarrerie.

bizarerie sf [At: NEGRUZZI, S. III, 57 / Pl: ~ii / E: fr bizarrerie] (Liv) 1 Ciudățenie. 2 Extravaganță.

BIZARERÍE, bizarerii, s. f. (Livr.) Ciudățenie, extravaganță. – Din fr. bizarrerie.

BIZARERÍE, bizarerii, s. f. Ciudățenie, extravaganță, fantezie.

BIZARERÍE, bizarerii, s. f. Ciudățenie, extravaganță; fantezie. – Fr. bizarrerie.

BIZARERÍE s.f. Ciudățenie; extravaganță; fantezie. [Gen. -iei. / cf. fr. bizarrerie].

BIZARERÍE s. f. ciudățenie, extravaganță; fantezie. (< fr. bizarrerie)

BIZARERÍE ~i f. Caracter bizar; ciudățenie. /<fr. bizarrerie

bizarerie f. caracterul lucrului bizar.

*bizareríe f. (fr. bizarrerie). Capriciŭ, extravaganță.

bizareríe s. f., art. bizarería, g.-d. art. bizareríei; pl. bizareríi, art. bizareríile

bizareríe s. f., art. bizarería, g.-d. art. bizareríei; pl. bizareríi, art. bizareríile

bizarerie, -riei gen. a.

BIZARERÍE s. 1. v. ciudățenie. 2. v. extravaganță.

BIZARERIE s. 1. bazaconie, bîzdîganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă, (rar) singularitate, (pop.) comedie, (reg.) dănănaie, nagodă, șozenie, (Ban. și Olt.) miraz, (Transilv. și Ban.) mirăzenie, (Mold.) șanț. (Multe ~ a mai văzut.) 2. ciudățenie, excentricitate, extravaganță, fantezie, originalitate, teribilism. (Ce sînt ~ astea?)