9 definiții pentru bilețel

Explicative DEX

BILEȚÉL, bilețele, s. n. Diminutiv al lui bilet.Bilet + suf. -el.

BILEȚÉL, bilețele, s. n. Diminutiv al lui bilet.Bilet + suf. -el.

bilețel sn [At: DA ms / Pl: ~ele / E: bilet + -el] 1-4 (Șhp) Bilet (1-2) (mic).

BILEȚÉL, bilețele, s. n. Diminutiv al lui bilet (1). Mi-a trimis... un bilețel în care îmi spunea că... îl cheamă la București. DUMITRIU, B. F. 39.

BILEȚÉL, bilețele, s. n. Diminutiv al lui bilet.

*bilețél n., pl. e. Bilet mic, scrisorică, răvășel.

Ortografice DOOM

bilețél s. n., pl. bilețéle

bilețél s. n., pl. bilețéle

Relaționale

BILEȚÉL s. (pop.) răvășel.

BILEȚEL s. (pop.) răvășel. (I-a trimis un ~.)

Intrare: bilețel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bilețel
  • bilețelul
  • bilețelu‑
plural
  • bilețele
  • bilețelele
genitiv-dativ singular
  • bilețel
  • bilețelului
plural
  • bilețele
  • bilețelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bilețel, bilețelesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui bilet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răvășel
    • format_quote Mi-a trimis... un bilețel în care îmi spunea că... îl cheamă la București. DUMITRIU, B. F. 39. DLRLC
etimologie:
  • Bilet + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.