BILATERÁL A bilaterali e adj. 1. Care are doua partzi (sau doua laturi) opuse simetrice. 2. Care priveshte in acelashi timp doua laturi sau doua aspecte (fundamentale) ale unui intreg. 3. (Despre date contracte conventzii) Care este incheiat intre doua persoane. Din fr. bilatéral.

bilaterál ~a a [At: ENC. AGR. / Pl: ~i ~e / E: fr bilateral] 1 Care are doua partzi (sau laturi) opuse simetrice. 2 Care se refera la cele doua partzi (laturi) simetrice ale unui intreg. 3 (Is) Solduri ~e Solduri care arata pasivul shi activul. 4 (Bot; d. organele plantelor) Ashezat la dreapta shi la stanga unei axe. 5 (D. date contracte conventzii) Care obliga in mod reciproc partzile implicate Cf sinalagmatic. 6 (Is) Tratat ~ Tratat semnat intre doua state.

BILATERÁL A bilaterali e adj. 1.Care are doua partzi (sau doua laturi) opuse simetrice. 2. Care priveshte in acelashi timp doua laturi sau aspecte (fundamentale) ale unui intreg. 3. (Despre date contracte conventzii) Care obliga in mod reciproc partzile interesate. Din fr. bilatéral.

BILATERÁL A bilaterali e adj. 1. Care are doua partzi (sau doua laturi) opuse simetrice. ♦ (Despre unele organe ale plantelor) Ashezat pe laturi la dreapta shi la stinga unui organ central. 2. Care priveshte in acelashi timp cele doua laturi sau aspecte ale unui intreg. ◊ (Fin. Comertz) Solduri bilaterale = solduri care arata pe de o parte activul pe de alta pasivul. Modeltip bilateral al contului = cont care contzine o parte pentru intrari shi alta pentru ieshiri. 3. (Despre acte contracte obligatzii etc.; in opozitzie cu unilateral) Care obliga in mod reciproc (amindoua) partzile interesate. V. sinalagmatic. Contract bilateral.

BILATERÁL A bilaterali e adj. 1.Care are doua partzi (sau doua laturi) opuse simetrice. 2. Care priveshte in acelashi timp cele doua laturi sau aspecte ale unui intreg. 3. (Despre acte contracte conventzii) Care obliga in mod reciproc partzile interesate. Fr. bilatéral.

BILATERÁL A adj. Care are doua laturi doua partzi (opuse simetrice); cu (pe) doua laturi doua partzi; referitor la cele doua laturi cele doua aspecte ale unui lucru. ♦ (Despre acte contracte etc.) Care asigura obligatziile reciproce dintre partzi. V. sinalagmatic. [Cf. fr. bilatéral cf. lat. bis de doua ori latus parte].

BILATERÁL A adj. 1. cu doua laturi fetze (opuse simetrice). 2. referitor la cele doua laturi aspecte ale unui lucru. 3. (despre contracte conventzii) care angajeaza reciproc cele doua partzi; bipartit. (< fr. bilatéral)

BILATERÁL ~a (~i ~e) 1) Care are doua laturi; cu doua laturi (opuse). 2) Care tzine concomitent de doua aspecte opuse ale unui intreg. 3) (despre frunze) Care este ashezat simetric fatza de un ax. 4) (despre conventzii contracte etc.) Care obliga in egala masura ambele partzi contractante. /<fr. bilatéral

bilateral a. cu doua laturi; contract bilateral care obliga ambele partzi.

*bilaterál a adj. (bi shi lateral). Cu doŭa laturĭ. Contract bilateral care i obliga pe amindoi contractantziĭ.

bilaterál adj. m. pl. bilateráli; f. bilaterála pl. bilaterále

bilaterál adj. m. pl. bilateráli; f. sg. bilaterála pl. bilaterále