optziuni
  • info

10 definitzii pentru beatifica

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BEATIFICÁ beatífic vb. I. Tranz. (La catolici) A trece o persoana decedata in categoria fericitzilor bisericii aflatzi pe o treapta inferioara sfintzilor. [Pr.: bea] Din lat. beatificare. Cf. fr. béatifier.

beatifica vt [At: DA / P: bea / Pzi: beatific / E: lat beatificare cf fr beatifier] (La catolici) A trece o persoana defuncta in categoria fericitzilor bisericii aflatzi pe o treapta inferioara sfintzilor.

BEATIFICÁ beatífic vb. I. Tranz. (La catolici) A trece o persoana in categoria fericitzilor bisericii aflatzi pe o treapta inferioara sfintzilor. [Pr.: bea] Din lat. beatificare. Cf. fr. béatifier.

BEATIFICÁ beatífic vb. I. Tranz. (In biserica romanocatolica) A trece o persoana decedata care a dus o viatza evlavioasa pe prima treapta a sfintzeniei. [Pr.: bea] Fr. béatifier (lat. lit. beatificare).

BEATIFICÁ vb. I. tr. (In biserica catolica) A trece pe cineva dupa moarte in randul sfintzilor. [Pron. bea p. i. beatífic. / < lat. beatificare cf. fr. béatifier].

BEATIFICÁ vb. tr. a trece pe cineva dupa moarte in randul sfintzilor. (< lat. beatificare fr. béatifier)

A BEATIFICÁ beatífic tranz. (persoane decedate) A trece in randul „fericitzilor” bisericii catolice (pentru k a respectat cu sfintzenie canoanele bisericii in timpul vietzii). [Sil. bea] /<lat. beatificare

*beatífic a á (ea 2 silabe) v. tr. (lat. beatifico ficáre). Pun in numaru sfintzilor canonizez.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

beatificá (a ~) (bea) vb. ind. prez. 3 beatífica

beatificá vb. (sil. bea) ind. prez. 1 sg. beatífic 3 sg. shi pl. beatífica

Intrare: beatifica
  • silabatzie: be-a- info
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • beatifica
  • beatificare
  • beatificat
  • beatificatu‑
  • beatificand
  • beatificandu‑
 singular plural
  • beatifica
  • beatificatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • beatific
 (sa)
  • beatific
  • beatificam
  • beatificai
  • beatificasem
a II-a (tu)
  • beatifici
 (sa)
  • beatifici
  • beatificai
  • beatificashi
  • beatificaseshi
a III-a (el, ea)
  • beatifica
 (sa)
  • beatifice
  • beatifica
  • beatifica
  • beatificase
plural I (noi)
  • beatificam
 (sa)
  • beatificam
  • beatificam
  • beatificaram
  • beatificaseram
  • beatificasem
a II-a (voi)
  • beatificatzi
 (sa)
  • beatificatzi
  • beatificatzi
  • beatificaratzi
  • beatificaseratzi
  • beatificasetzi
a III-a (ei, ele)
  • beatifica
 (sa)
  • beatifice
  • beatificau
  • beatificara
  • beatificasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

beatifica, beatificverb

  • 1. (La catolici) A trece o persoana decedata in categoria fericitzilor bisericii aflatzi pe o treapta inferioara sfintzilor. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.