bazín sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr bassin] 1 Rezervor deschis (de mari dimensiuni) construit din metal piatra ciment etc. 2 Rezervor de apa amenajat pentru inot sau sporturi nautice. 3 (SHis ~ hidrografic) Regiune din care un rau un fluviu un lac sau o mare ishi aduna apele. 4 Regiune delimitata de albiile tuturor afluentzilor unui rau sau fluviu. 5 (Is) ~ portuar Parte a unui port special amenajata pentru statzionarea vaselor (in vederea incarcarii sau descarcarii lor). 6 Regiune geografica bogata in zacaminte. 7 (Atm) Cavitate aflata in partea inferioara a abdomenului shi constituita din oasele iliace Si: pelvis.

bazin s.n. 1 Rezervor deschis (de mari dimensiuni) construit din piatra ciment etc. alimentat dintro apa curgatoare fintina conducta etc. care are diverse utilizari. Bazin de decantare. 2 (sport; shi bazin de inot) Constructzie speciala pentru practicarea inotului a unor jocuri sportive pentru sarituri de pe trambulina etc. 3 (mar.; shi bazin portuar) Parte a unui port special amenajat unde statzioneaza navele. 4 (geogr.; shi bazin hidrografic) Regiune limitata de cumpana apelor din care un riu un fluviu un lac etc. ishi colecteaza apele. 5 (geogr.; shi bazin oceanic) Regiune foarte intinsa a scoartzei terestre mai coborita fatza de continente acoperita cu mase importante de ape. Bazinul Oceanului Atlantic. 6 (geogr.) Regiune in care sau acumulat anumite depozite sedimentare bogate in zacaminte. Bazin carbonifer. 7 (anat.) Regiune a scheletului osos situata in partea inferioara a trunchiului cu aspectul unei cavitatzi delimitate de o centura osoasa (sacrumul shi coccisul posterior continuate bilateral de oasele iliace unite anterior prin simfiza pubiana); pelvis. • pl. e. /<fr. bassin.

BAZÍN bazine shi bazinuri s. n. 1. Rezervor de apa construit din piatra din ciment etc. shi alimentat dintro fintina dintro apa curgatoare dintro conducta sau din colectari de ploaie; are diverse intrebuintzari: k ornament in parcuri (v. havuz) k scaldatoare (v. piscina shtrand) k auxiliar in prelucrarea unor materiale care au nevoie un timp mai indelungat de umiditate k rezerva de apa pentru irigatzii etc. In lupta contra secetei la noi nu trebuie sa subestimam... crearea bazinurilor de retentzie dea lungul riurilor pentru k apa in timpul revarsarilor sa nu fie element de distrugere ci de fertilizare pentru culturi. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 113 11/3. Cu o velintza in gradina pe marginea bazinului... sar fi simtzit k intrun zavoi fermecat. PAS L. 1 96. ◊ (Mar.) Partea mai mult sau mai putzin inchisa a unui port unde statzioneaza vasele. Bazinul docurilor. 2. TZinut udat de un riu sau de un fluviu shi de totzi afluentzii acestuia. Bazinul Mureshului. 2. Regiune geografica bogata in zacaminte de minereuri in special de carbuni. Va trebui sa incepem deschiderea de noi bazine carbonifere shi de mine noi in actualele bazine in vederea asigurarii dezvoltarii productziei de carbuni. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 665. 4. (Anat.) Cavitate formata de cele doua oase iliace. Varianta: basín s. n.

BAZÍN bazine s. n. 1. Rezervor de apa construit din piatra din ciment etc. avand diferite intrebuintzari. ♦ Parte a unui port unde statzioneaza vasele. 2. TZinut udat de un rau sau de un fluviu impreuna cu totzi afluentzii sai. 3. Regiune geografica bogata in zacaminte de minereuri in special de carbuni. 4. Cavitate formata din cele doua oase iliace. Fr. bassin.

BAZÍN s.n. 1. Rezervor mare de apa alimentat de obicei de la o sursa. ♦ (Mar.) Parte a unui port amenajata special pentru statzionarea navelor. 2. Regiune de unde ishi aduna afluentzii un rau sau un fluviu. 3. Regiune in care se gasesc zacaminte de minereuri. 4. Cavitate cuprinsa intre oasele iliace; pelvis. [Pl. ne nuri var. basin s.n. / < fr. bassin].

BAZÍN s. n. 1. rezervor mare de apa alimentat de la o sursa. 2. suprafatza de apa in incinta unui port pentru statzionarea navelor. 3. regiune de unde un curs de apa ishi aduna afluentzii. 4. regiune cu zacaminte de minereuri. 5. vas din metal piatra sau ceramica conic ori in forma de calota sferica. ◊ element de arhitectura constand dintro cavitate prismatica sau cilindrica destinata sa contzina apa. 6. parte inferioara a cavitatzii abdominale intre oasele iliace; pelvis. (< fr. bassin)

BAZÍN ~e n. 1) Rezervor mare deschis construit special pentru colectarea unui lichid in special a apei destinat unor operatzii tehnice sau practicarii inotului. 2) Regiune din care ishi colecteaza afluentzii un rau sau un fluviu. ~ul Dunarii. 3) Regiune bogata in zacaminte naturale. ~ carbonifer. 4) mar.: ~ portuar parte a unui port amenajata special pentru statzionarea navelor. 5) anat. Parte a scheletului omenesc situata la baza trunchiului formata din oasele iliace; pelvis. /<fr. bassin

*bazín V. basin.

basín sn vz bazin

BASÍN s. n. v. bazin.

BASÍN s.n. v. bazin.

basin n. 1. rezervoriu intr’o gradina; 2. Geogr. spatziu de pamant shes mare inconjurat de muntzi sau de dealuri prin care curge un fluviu de la izvor pana la gura sa: basinul Oltului; 3. Anat. braul de oase ce formeaza partea inferioara a trunchiului la om.

*basín n. pl. urĭ shi e (fr. bassin d. celticu bac cavitate). Rezervoriŭ de apa intr’o gradina saŭ aĭurea. Piscina de scaldat. Intr’un port partea in care staŭ corabiile. Basinu unuĭ fluviŭ toata intinderea ale careĭ ape se varsa in el. Anat. Partea corpului uman cu care se termina trunchĭu (intre pept shi picĭoare). Fals. bazin. V. shtrand havuz.

bazín s. n. pl. bazíne

bazín s. n. pl. bazíne

bazin pl. bazine

basin nuri.

BAZÍN s. 1. rezervor. (~ pentru lichide.) 2. (inv. shi pop.) scaldatoare. (~ de inot.) 3. (GEOGR.) vale. (~ul Dunarii.) 4. (GEOL.) bazin magmatic = focar magmatic. 5. (ANAT.) pelvis (pop.) prag (inv.) lighean.

BAZIN s. 1. rezervor. (~ pentru lichide.) 2. (inv. shi pop.) scaldatoare. (~ de inot.) 3. (GEOGR.) vale. (~ Dunarii.) 4. (ANAT.) pelvis (pop.) prag (inv.) lighean.

bazín (bazíne) s. n. 1. Rezervor deschis de mari dimensiuni. 2. Pelvis. 3. Regiune din care un riu fluviu etc. ishi aduna apele. Var. basin. Fr. bassin. Ortografia basin nu este fonetica. In rom. pare k sa pronuntzat totdeauna cu z poate prin falsa asociere cu baza.

bazin de sedimentare (engl.= sedimentary basin) arie depresionara a scoatzei terestre delimitata de zone mai ridicate in care se pot acumula sedimente. B.s. poate fi situat intro reg. continentala (b. lacustru) sau in dom marinoceanic

con de bazin (engl. = basin fan) → low stand systems tract.

energie de bazin (engl.= basin energy) (sedim.) starea de agitatzie a unui mediu acvatic determinat de frecventza shi intensitatea cu care valurile shi curentzii controleaza procesele de transport shi acumulare a sedimentelor in acel mediu. In lagune shi mari adanci e.b. este considerata scazuta iar in zonele litorale shi pe shelful intern ridicata.

MARELE BAZIN (GREAT BASIN [greit beisn]) podish in V S.U.A. intre pod. Columbiei (la N) Mtzii Cascadelor shi Sierra Nevada (la V) Mtzii Stancoshi (la E) shi pod. Colorado (la S); 4895 mii km². Alt. medie: 1.300 m (la N) shi 350 m (la S). Regiune deshertica cu precipitatzii sun 250 mm anual strabatuta de culmi muntoase cu depr. shi lacuri sarate (Marele Lac Sarat). Zacaminte de metale neferoase shi potasiu. Cele mai ridicate temperaturi din emisfera occidentala (567°C in Valea Mortzii). Explorat in 18431845 de J.C. Frémont. Parc Natzional (307 km²) inaugurat in 1986 (in statul Nevada) cu lacuri peshteri pajishti etc.