batran ~a [At: COD. VOR. 63/2 / V: (inv) ~tarn ~a / E: ml betranus (= veteremus] 1 smf Om de varsta inaintata Cf moshneag (1) mosh (1) (irg) ghiuj (1) vaj (1) unchiash baba matusha. 2 smp (Inv; is) ~i satului Reprezentatzii comunali (aleshi dintre oamenii in varsta). 3 smp (Pop) Stramoshi. 4 smp (Ilav) Din ~i Din moshistramoshi. 5 smp (Pfm) Parintzi. 6 sm (Irg) Parte de moshie ramasa din moshistramoshi. 7 sm (Iht) TZiganush (Umbra krameri). 89 a (D. fiintze) (Foarte) inaintat in varsta. 10 a (Inv; d. profesionishti) Cu multzi ani de activitate. 11 a (Is) Fata ~a Fata care a ramas nemaritata dupa vremea maritishului. 12 a (Is) June ~ Barbat care a imbatranit necasatorit. 13 a (Is) Tata ~ Bunic. 14 a (Is) Mama ~a Bunica. 15 a (Is) Zile (sau vremuri) ~e De demult. 16 a (Inv; d. oameni) Ashezat de mult intrun loc.

BATRAN A batrani e adj. s. m. shi f. I. Adj. 1 Inaintat in varsta care traieshte de multzi ani. ♦ (Despre fatza sau infatzisharea cuiva) Care shia pierdut fragezimea care tradeaza batranetzea. 2. De demult vechi. Batranul Bucureshti. II. S. m. shi f. 1. Persoana in varsta inaintata; (la m.) mosh moshneag; (la f.) baba. ◊ Loc. adj. shi adv. Din batrani = din vremea veche din moshistramoshi. 2. (Fam. la sg. m.) Tata; (la sg. f.) mama; (la pl. m.) parintzi. Lat. betranus (= veteranus).

BATRAN¹ ~a (~i ~e) 1) shi substantival (despre fiintze) Care traieshte de mult timp; ajuns la o varsta inaintata. Om ~. 2) fig. Care are caracterele fizice sau morale ale unei persoane de varsta inaintata. * Fata ~a fata care a trecut de vremea maritishului ramanand nemaritata. Lup ~ om cu multa experientza de viatza; om incercat in viatza. 3) rar (despre lucruri) Care este facut de mult timp; care este in intrebuintzare de mult timp; vechi. [Sil. batran] /<lat. veteranus

batran a. 1. care traieshte de mult timp: om batran; 2. care a fost intr’un trecut departat foarte vechiu: din vremile batrane datine batrane. [Lat. VETERANUS lit. soldat batran sens generalizat deja in latina vulgara]. ║ m. 1. om in ultima varsta a vietzii: un batran; 2. pl. cei ce au trait odata cei ce au fost in timpuri departate de noi: cuvinte din batrani.

BATRÍN¹ A batrini e adj. 1. (In opozitzie cu tinar) Inaintat in virsta care traieshte sau exista de multzi ani. In casa cei mai batrini cinstesc dorindushi noroc. BUJOR S. 100. Ea e batrina nare mult Sa mai traiasca poate. COSHBUC P. I 78. Asha ne amagea mama cu o pupaza care ishi facea cuib de multzi ani intrun tei foarte batrin. CREANGA A. 52. ◊ (Transilv.) June batrin = tinar caruia ia trecut vremea insuratorii flacau tomnatic. Trandafir crescut in fin. Rau imi sta june batrin. JARNÍKBIRSEANU D. 459. Fata batrina = fata care a imbatrinit nemaritata. Nu shedea fata batrina K shi dracu sansurat SHi tu nu teai maritat! JARNÍKBIRSEANU D. 449. ◊ (K atribut dat unr personalitatzi istorice) Pliniu cel batrin. Mircea cel batrin. ♦ (Despre fatza sau infatzisharea cuiva) Care a ajuns in stadiul batrinetzii care shia pierdut fragezimea. Inalt cu spatele lat shi adus cu fatza incretzita shi batrina. SAHIA N. 65. O adinca intristare era scrisa pe fatza lui batrina. EMINESCU N. 55. 2. (In opozitzie cu de acum actual modern proaspat) De demult din vremuri vechi din moshistramoshi vechi. Pe strazileaceslui batrin Bucureshti Ies primii boboci de lumina. DESHLIU M. 69. Colo sus culcat peo rina Sta Negoiul mohorit Cua lui negura batrina. TOPIRCEANU S. A. 25. Noi totzi sintem asha de tineri K am putea satzi fim nepotzi... Dar cind ne zici batrina doina Eshti cel mai tinar dintre totzi! IOSIF PATR. 24. [imparatul] nu zimbea nici la cintecul nevinovat al copilului... nici la poveshtile batrine shi glumetze ale ostashilor. EMINESCU N. 3. ♦ (Despre bauturi) Vechi. TZuica a fost batrina vinul de soi se mai afla shi o sticla de vishinata. PETRESCU A. 292.

batrín a adj. (lat. veteranus pop. vetranus shi betranus vechĭ batrin d. vetus véteris vechĭ. V. vechĭ veteran). Care traieshte de mult timp: om cal copac batrin. Cal batrin (iron.) om batrin: acumas cal batrin! Porc batrin (Iron.) batrin nerushinat. Peshte batrin (Suc.) peshte sarat. Subst. Persoana batrina. Pamint moshtenit din batrinĭ (Mold.). Din batrinĭ pe cit se tzine minte din traditziune. V. mosh baba getbeget.

batran (batran) adj. m. s. m. pl. batrani; adj. f. s. f. batrana pl. batrane

batran adj. m. s. m. (sil. tran) pl. batrani; f. sg. batrana pl. batrane

Mircea cel Batran.

BATRAN s. adj. 1. s. mosh moshneag (pop.) unchiash (reg. shi peior.) ghiuj (reg.) bat (Transilv. shi Maram.) vaj. (Un ~ cu plete albe.) 2. adj. trecut varstnic (inv. shi reg.) vechi. (Un om ~.) 3. adj. stravechi vechi (fig.) carunt. (Prin codrii cei ~.)

Batran ≠ june tanar nou

MAMA BATRANA s. v. bunica mamamare.

MICHIDUTZA CEL BATRAN s. v. lucifer satana scaraotzchi tartor.

BATRIN s. adj. 1. s. mosh moshneag (pop.) unchiash (reg. shi peior.) ghiuj (reg.) bit (Transilv. shi Maram.) vij. (Un ~ cu plete albe.) 2. adj. virstnic (inv. shi reg.) vechi. (Un om ~.) 3. adj. stravechi vechi (fig.) carunt. (Prin codrii cei ~.)

mama batrina s. v. BUNICA. MAMA MARE.

michidutza cel batrin s. v. LUCIFER. SATANA. SCARAOTZCHI. TARTOR.

tata batrin s. v. UNCHI.

batrin (batrina) adj. 1. Inaintat in virsta. 2. Vechi de demult. 3. (S.) Om in virsta. 4. (S. m. pl.) Stramoshi. 5. (Inv.) Proprietate teren moshtenit de la un stramosh comun. 6. In Munt. shi Mold. bunic. 7. (Fam.) Tata tatic. 8. (Arg.) Bilet de o mie de lei. Mr. bitarnu megl. bitǫra istr. betar. Lat. vĕtĕrānus (Densusianu Hlr. 195; Pushcariu 195; REW 9287; CandreaDens. 151; DAR); cf. cu acelashi sens k in rom. vegl. vetrun friul. vedran v. triest. vedrano v. ven. vetrano. In plus acest sens este propriu lat. shi anterior folosirii militare. Forma sincopata vetranus este atestata in lat. Der. batriior adj. (batrinel); batrinesc adj. (propriu batrinilor; traditzional); batrineshte adv. (k batrinii); batrinet s. n. (multzime de batrini); batrinetze s. f. (virsta inaintata); batrinicios adj. (cu aspect de batrin); batrinie s. f. (inv. traditzie); batrinime s. f. (multzime de batrini); batrinish s. n. (planta erbacee Erigon Canadensis); batrini vb. rar (a imbatrini); imbatrini vb. (a deveni batrin).

ARNOBIUS cel Batrin (a doua jumatate a sec. 3inceputul sec. 4) scriitor latin creshtin din Africa autor al lucrarii „Impotriva paginilor” in care combate miturile pagine opunindule etica creshtina.

BASARAB CEL BATRIN (LAIOTA) domn al TZarii Romaneshti (14731474 14751476 shi 14761477). A obtzinut domnia cu sprijinul lui SHtefan cel Mare care la tradat participind alaturi de turci la campania acestora in Moldova (1476).

CATO CEL BATRAN (Marcus Porcius Cato Maior) (234149 i. Hr.) om politic shi scriitor roman. Consul (195 i. Hr.) shi cenzor (184 i. Hr.) de o severitate ramasa proverbiala. A cerut cu insistentza distrugerea Cartagenei vechea rivala a Romei. Autor al primei opere istorice scrise in limba latina („Origines”) shi al unui tratat de agricultura.

DIONYSIOS CEL BATRAN tiran al Siracuzei (405367 i. Hr.). A reorganizat orashul shi a purtat trei razboaie impotriva cartaginezilor purtand ofensiva punica in E Siciliei.

MIRCEA CEL BATRAN comandant de oshti shi domn al TZarii Romaneshti (13861418). In 1388 M. cel B. a ocupat fosta stapanire de sorginte bizantina a lui Dobrotici precum shi Silistra organizand apararea acestora shi a liniei Dunarii in fatza marii ofensive a lui Murad I condusa de vizirul Ali Çandarli. A rezistat la primul akin (atac cu trupe de jefuitori) asupra TZarii Romaneshti organizat de Hoça Firuz bei intre 1389 shi 1391 shi a contraatacat in 1393 distrugand baza achingiilor de la Karinova (Bulgaria) cea mai adanca ofensiva romaneasca in teritoriul stapanit de otomani. A purtat nenumarate lupte cu sultanul Baiazid I victoria sa de la Rovine sau de pe apa Argeshului datata din 1394 sau 1395 k shi participarea sa la cruciada de la Nicopole (1396) fiind doar momente de varf ale unui efort militar cu totul deosebit. Stapanind o TZara Romaneasca cu cel mai intins teritoriu medieval cuprinzand shi Fagarashul banatul de Severin (unde a creat dregatoria romaneasca a banilor) TZara Carvunei Silistra Podunavia (numele bizantin al viitoarei Dobrogi) shi „partzile tatareshti” de la N Dunarii (in principal Bugeacul) pana la „Marea cea Mare” M. cel B. a purtat cel mai cuprinzator titlu domnesc cunoscut sa ingrijit de organizarea armatei (neadmitzand nici o scutire de la „oastea cea mare”) shi este singurul domn roman care nu a fost vasal nimanui. Cu Sigismund de Luxemburg regele Ungariei ale carui pretentzii de dominatzie nu lea tolerat shi care a adapostit pe rivalul sau Vlad I (1396) a incheiat un singur tratat de aliantza antiotomana in 1395 preferand legaturile diplomatice cu regele Poloniei Vladislav Jagełło (1391 1403 1411) indreptate in principal impotriva lui Sigismund. Sustzinut in relatziile cu Polonia de domnul Moldovei Petru al Mushatei ulterior la randul sau sprijinind pe Alexandru cel Bun M. cel B. a fost o prezentza importanta in relatziile internatzionale ale vremii delegatzia sa participand la conciliul general al lumii creshtine de la Konstanz (in 14141418) la congresele de familie ale regilor Jagełłoni etc. M. cel B. sa implicat in luptele dintre fiii rivali ai lui Baiazid I in aliantza cu cu beiul de Kastamonu (in N Anatoliei) impunand in Rumelia stapanirea protejatului sau Musa Celebi (14111413) apoi candidatura lui Mustafa Celebi (1416) care venea de la curtea sa sprijinind mishcarea scribului Bedreddin Mahmud impotriva sultanului Mehmed I in final respingand la Dunare expeditzia acestuia din 1417 impotriva TZarii Romaneshti. A acordat atentzie sistemului intern de cetatzi (Severin HeracleaEnisala sh.a.) inaltzand puternica cetate insulara de la Giurgiu care ia devenit o a doua reshedintza cu scopul apararii liniei Dunarii shi a drumului comercial care trecea pe aici shi in legatura cu care acorda primul privilegiu comercial negustorilor din Liov in realitate din intreaga Polonie shi Lituanie. Ctitor al manastirilor Bradet shi Cozia (la aceasta din urma i se afla mormantul). Fara rezistentza antiotomana a lui M. cel B. statutul politic al TZarilor Romane fatza de Inalta Poarta ar fi fost altul.

PLINIU CEL BATRAN (Caius Plinius Secundus) (2379) istoric filolog shi literat roman. Considerat unul dintre cei mai ilushtri savantzi ai Antichitatzii. A scris un tratat despre oratorie („Cei ce invatza”) shi o lucrare in opt partzi: „Despre incertitudinile limbajului”. Cea mai importanta opera a sa „Istoria naturala” conceputa k o enciclopedie este o adevarata sinteza a cunoshtintzelor epocii (geografie zoologie botanica mineralogie farmacologie). A murit in timpul eruptziei Vezuviului care a ingropat orashele Pompei shi Herculaneum.

BATRAN acritura baccea bashcau babalau babaluc bashinos blendarau boshorog floaca fosila hoshcotina junghi molie puriu.

a fi hoashca batrana expr. a avea experientza de viatza; a avea multa rutina.

a ramane fata batrana expr. (d. fete) a nu se casatori pana la o varsta inaintata.

bou batran expr. (detz) detzinut influent.

curva batrana expr. hotz cu vechime.

gaina batrana face supa / ciorba / zeama / buna prov. (er.) femeia matura experimentata reprezinta pentru barbatzi partenerul de sex ideal.

harca batrana expr. (peior.) femeie batrana urata shi rea.

PROSTITUATA BATRANA balerca gioarsa gloaba pantahuza.