batometru sn [At: DN³ / Pl: ~re / E: fr bathomètre] Aparat de luat probe pentru determinarea aluviunilor râurilor.

batométru s.n. (hidrol.) Instrument pentru recoltarea probelor de aluviuni sau de apă de mare de la diferite adîncimi. • pl. -e. /<fr. bathomètre.

BATOMÉTRU s.n. Aparat cu care se iau probe pentru determinarea aluviunilor transportate de râuri. [< fr. bathomètre].

BATOMÉTRU s. n. instrument pentru recoltarea probelor de aluviuni sau de apă de mare de la diferite adâncimi. (< fr. bathomètre)

BATOMÉTRU ~e n. Aparat cu care se iau probe de apă de la diferite adâncimi, pentru a determina aluviunile transportate de râuri. /<fr. bathometre

batométru (-me-tru) s. n., art. batométrul; pl. batométre

batométru s. n. (sil. -tru), art. batométrul; pl. batométre

BATO-₁ „adîncime, profunzime”. ◊ gr. bathos „adînc, profund” > fr. batho-, engl. id., germ. id. > rom. bato-. □ ~crom (v. -crom), s. n., efect produs de o grupare de atomi care, introduși în molecula unei substanțe organice, produce închiderea culorii acesteia; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de adîncime; ~ide (v. -id), s. n. pl., pești selacieni din jurasic, adaptați la viața bentonică, avînd corpul turtit dorsoventral și coada heterocercă; ~lit (v. -lit₁), s. n., rocă intruzivă sub formă de masiv imens înrădăcinat în adîncul scoarței terestre; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat cu care se iau probe pentru determinarea aluviunilor.