7 definiții pentru bandou
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bandóu sn [At: KLOPȘTOCK, F. 209 / Pl: ~ri / E: fr bandeau] (Frm) 1 Panglică legată în jurul capului sau al frunții. 2 Șuviță de păr.
bandóu s.n. 1 Panglică legată în jurul capului sau al frunții. 2 Șuviță de păr. 3 (arhit.) Boltă îngustă care formează ancadramentul intrării într-un tunel. ◆ Mulură orizontală ieșită ușor în relief. • pl. -uri. /<fr. bandeau.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
BANDÓU s.n. 1. (Liv.) Legătură de încins fruntea, capul, de legat ochii. 2. Boltă îngustă prin care se termină capătul liber al unui portal de tunel. ♦ Mulură orizontală ieșită ușor în relief. [< fr. bandeau].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BANDÓU s. n. 1. Legătură de încins fruntea, capul, de legat ochii. 2. Cadru decorativ exterior al portalului unui tunel. 3. Mulură orizontală ieșită ușor în relief, care marchează nașterea unei bolți sau limita dintre etaje. (din fr. bandeau)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bandóu s. n., art. bandóul; pl. bandóuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BANDÓU, bandouri, s.n.
- sursa: DOOM (1982)
- adăugată de paula
- acțiuni
bandóu s. n., art. bandóul; pl. bandóuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N52) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bandou, bandourisubstantiv neutru
- 1. Legătură de încins fruntea, capul, de legat ochii. DN
- 2. Boltă îngustă prin care se termină capătul liber al unui portal de tunel. DN
- 2.1. Mulură orizontală ieșită ușor în relief. DN
-
etimologie:
- bandeau DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.
click pe imagini pentru detalii