16 definitzii pentru baie (mina)
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BÁIE2 bai s. f. (Reg.) Mina1 (din care se extrag minerale). [Pr.: baie] Din magh. bánya.
báie2 sf [At: DOSOFTEI V. S. septembrie 21v/11 / Pl: bai / E: mg bánya] 1 (Irg) Mina1 din care se extrag metale minerale etc. 2 (Reg; ic) Valvabailor Zana rauvoitoare care ia aurul bailor1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
báie2 s.f (reg.) Mina (din care se extrag minerale metale etc.). Bai de aur. ◇ Vilva baii = v. vilva. • pl. bai. /<magh. bánya.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de Anca Alexandru
- actziuni
BÁIE2 bai s. f. (Reg.) Mina1 (din care se extrag mineralele). [Pr.: baie] Din magh. bánya.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de paula
- actziuni
BÁIE2 bai s. f. (Mai ales in Transilv.) Mina1. In tot tzinutul Sibenbirgen ( = Transilvania) sint bai de aur argint arama. GOLESCU I. 31. ◊ (In toponimice) Baia Mare. Baia de Arama.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BÁIE2 bai s. f. (Reg.) Mina. Magh. bánya.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
BAIE s.f. (Mold. Ban. Trans. SV) Mina cariera. A: Le taiara gleznile de la piciorul cel sting shii deadera la ocne la bai sa patza rau. DOSOFTEI VS. C: Pre cursul apei Bistritza din sus de cetate patru mile de loc iaste baia Rodni[i] cea veache. GEOGRAFIA ARDEALULUI. Banyĕ. Fodinĕ (l. a.). Banyĕ dĕ aur. Aurifodina. [Meliùs bájá fodina]. Banye de argsent. Argentifodina. Banyĕ dĕ arame. Aerifodina. [Cuprifodina]. Banyĕ dĕ plumb. Plumbifodina. Banyĕ dĕ fiĕr. Ferrifodina. Banyĕ dĕ kositor. Stannifodina. AC 329. Baie fodina bajae. MSHE 85. Etimologie: magh. bánya. Vezi shi baiesh. Cf. madem (2). substantiv feminin
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de dante
- actziuni
baie f. 1. cufundarea corpului in apa: am facut o baie; 2. apa in care se scalda: baia e calda; 3. localul unde se afla baia: ma duc la baie; 4. cada in care se face baia; 5. camera tare incalzita k sa faca s’asude: aci e k intr’o baie; 6. pl. in special de locuri cu izvoare de ape minerale unde merge lumea vara spre a face bai pentru sanatate: a plecat la bai; 7. Tr. (invechit) locul de unde se scoteau mineraiuri (arama fier) k Baia de Arama. [Slav. BANĬA; pentru sensul 7 cf. ung. banya mina shi it. bagno ocna].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
báie s. f. art. báia g.d. art. bắi; pl. bai
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
báie (imbaiere cada mina) s. f. art. báia g.d. art. baii; pl. bai
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
baie
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
baie baii gen. a. bai pl.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BÁIE s. v. closet mina ocna subteran toaleta vece.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
baie s. v. CLOSET. MINA. OCNA. SUBTERAN. TOALETA. VECE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
báie bai s.f. 1. Exploatare miniera subterana; mina; ocna. ♦ (top.) Baia Mare BaiaSprie Baia Borsha Baitza Baitza de sub Codru Baiutz Strambu Baiutz Chiuzbaia (localitatzi in judetzul Maramuresh). ♦ (top.) Baia Piticilor galerie de mina situata pe Valea Chiuzbaii la cota +520 m pe un versant al Dealului Herja. Urmareshte filonul Clementina. Nu exista urme de dalta sau shpitz pe tavan sau pe peretzi; se presupune k sau folosit icuri de lemn sau metal. Galerii cu denumiri shi caracteristici asemanatoare (inaltzimea intre 050 shi 120 m) se mai gasesc pe Dealul Crucii (Galeria de Fum) in BaiaSprie (Crapatura Zorilor) pe Valea Roshie (Galeria Galbena) la SHurdeshti (Peshtera Piticilor). 2. (inv.) Cariera de piatra (Borsha Giuleshti). Baie de piatra = pietrarie (ALRRM 1973: 675). 3. Peshtera: Baia lui Schneider peshtera situata pe versantul sudic al Dealului Popii la 1.200 m altitudine in apropiere de Valea Vinului (in Muntzii Maramureshului). Galeria principala shi ramificatziile au o lungime de 791 m (Portase 2006: 15). 4. Slatina (Apsha de Jos Biserica Alba). 5. Statziune balneara sezoniera de interes local. In Maramuresh au functzionat pe parcursul sec. XX circa 28 de stabilimente balneare in mai multe locatzii din judetz in jurul surselor hidrominerale. Apa era captata din izvoare cu ajutorul unor instalatzii improvizate shi deversata la inceput in gropi sapate in pamant; incalzirea apei se facea cu bolovani incinshi in foc. Mai tarziu sau folosit ciubere butoaie de lemn cu cep cazi de lemn vane de tabla etc. Localnicii se tratau pe timpul verii de diferite afectziuni. Primele bai in judetz au functzionat la Valea Vinului (1830) Magureni (1860) SHuligu pe Valea Vaserului (1879) Daneshti (1883) Sapantza (1890) Stoiceni (1890) Usturoiu (1900) Apa Sarata (1904) (v. Nadishan 2012: 176177). ♦ (top.) Baitza varf (1.670 m) in Muntzii Maramureshului (Culmea Roshushnei masivul PietrosuBardau) (Posea 1980: 27). Lat. *bannea (= balnea „camera de baie baie publica”) cf. it. bagno fr. bain sp. baño port. banho (DER MDA). Cuv. rom > magh. banya (DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
báie bai s.f. 1. Exploatare miniera subterana; mina; ocna. 2. Cariera de piatra (Borsha Giuleshti). Baie de piatra = pietrarie (ALR 1973: 675). ♦ Baia Mare BaiaSprie Baitza Baitza de sub Codru Baiutz (localitatzi in judetzul Maramuresh). Lat. *bannea balnea cf. it. bagno fr. bain sbaño port. banho (DER); Magh. banya provine din rom. (DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
substantiv feminin (F131) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
baie, baisubstantiv feminin
-
- In tot tzinutul Sibenbirgen (= Transilvania) sint bai de aur argint arama. GOLESCU I. 31. DLRLC
- 1.1. Este folosit in toponimice. DLRLC
- Baia Mare. Baia de Arama. DLRLC
-
-
etimologie:
- bánya DEX '09