BÁFTA bafte s. f. (Fam.) Noroc shansa. Din tzig. baht. Cf. tc. baht.

báfta sf [At: VLAHUTZA CL. 61 / Pl: ~te / E: tc baht] 1 Noroc. 2 Trecere pe langa cineva. 3 Cinste.

báfta s.f. (fam) 1 Noroc shansa. la urat bafta la examen. 2 Trecere prestigiu de care se bucura cineva. ◆ Ext. Cinste. • pl. e. /<tzig. baht; cf. tc. baht „noroc” „vaza”.

BÁFTA bafte s. f. (Arg. shi fam.) Noroc shansa. Din tzig. baht. Cf. tc. baht.

BÁFTA bafte s. f. (Familiar) Noroc. Ieri am vazut unul de la mine din sat. Astai bafta badica Gheorghe. CAMILAR N. I 444. Ii ingreunata... cu Ghitza al dumitale fitziar in bafta satzi fie. VLAHUTZA CL. 61.

BÁFTA s. f. (Fam.) Noroc. Tc. baht.

BÁFTA ~e f. fam. Concurs de imprejurari favorabile; noroc. A avea ~. /<turc. baht

bafta f. Mold. noroc (in jocul de cartzi). [Turc. BAHT noroc vaza].

báfta f. pl. e (turc. pers. baht noroc cinste vaza; bg. sirb. alb. baht). Fam. Iron. Mutra fatza obraz cinste: ia batjocurit bafta. Rar noroc shansa.

báfta (fam.) s. f. g.d. art. báftei; pl. báfte

báfta s. f. g.d. art. báftei; pl. báfte

BÁFTA s. v. apreciere atentzie cinste cinstire consideratzie noroc onoare pretzuire respect stima shansa trecere vaza.

bafta s. v. APRECIERE. ATENTZIE. CINSTE. CINSTIRE. CONSIDERATZIE. NOROC. ONOARE. PRETZUIRE. RESPECT. STIMA. SHANSA. TRECERE. VAZA.

báfta (báfte) s. f. Noroc succes. Tc. baht (PopescuCiocanel 14; DAR; Ronzevalle 48) care a trecut in tzig. batch (Miklosich Zig. 172; Wlislocki 72). In rom. pare a fi intrat prin intermediul tzig. (Graur 124; Graur Notes IV 196; Juilland 157) shi considera o nuantza de vulgaritate; cu toate k este un cuvint foarte folosit in limbajul comun apare rareori in literatura. Din tc. provin shi ngr. βάχτ alb. baft bg. sb. bacht. Stamati foloseshte de mai multe ori cuvintul bafta cu sensul de „gura cioc”; nu cunoashtem ratziunea acestei intrebuintzari care nu apare la alt autor shi care nu o gasim in dictzionare. Der. baftos adj. (norocos).

A (se) vinde pe un blid de linte Expresia foarte veche shi raspindita vine din biblie care era pe vremuri singura carte care o invatzau shi… neshtiutorii de carte. Se povesteshte k Esau intiiul nascut al patriarhului Isac revenind intro zi acasa de la cimp obosit shi infometat ia cerut lui Iacob fratele sau geaman sai dea shi lui sa manince din lintea care acesta o gatise. Iacob care inca din pintecele mamei (spune legenda) se afla intro mare rivalitate cu Esau fu de acord sai dea un blid de linte dar cu conditzia k fratele sau sai cedeze in schimb dreptul de primogenitura (de primnascut) care la orientali k shi la casele domnitoare era legat de anumite privilegii. Tirgul sa facut shi acel biet „blid de linte” a ajuns de atunci in multe limbi shi in multe guri! Expresia inseamna: a te vinde pentru o nimica toata atzi inchiria serviciile pentru o bagatela etc. BIB.

a (se) face de bafta / de basm / (eufem.) de cacao / de cacat (vulg.) expr. a (se) compromite; a se face de ras.