8 definiții pentru bătrânică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bătrânícă sf [At: ISPIRESCU, L. 54 / Pl: ~nele / E: bătrân + -ică] 1-2 (Șhp) Bătrână (8) (simpatică).
BĂTRÂNÉL, -ÍCĂ, bătrânei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv al lui bătrân. – Bătrân + suf. -el.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BĂTRÂNÉL, -ÍCĂ, bătrânei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv al lui bătrân. – Bătrân + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
bătrânel, ~ea smf [At: CARAGIALE, M. 43 / Pl: ~ei, ~ele / E: bătrân + -el] 1-2 (Șhp) Bătrân (9) (simpatic).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂTRÎNÉL, -ÍCĂ, bătrînei, -ele, s. m. și f. Diminutiv al lui bătrîn. Bătrînica nu s-a mai putut stăpîni... a biruit-o plînsul. CARAGIALE, O. I 296. ◊ (Adjectival) Doamna directoare Teodoru era mititică, bătrînică. PAS, Z. I 109.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂTRÂNÉL, -ÍCĂ, bătrânei, -ele, adj., s. m. și f. Diminutiv al lui bătrân.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bătrânícă v. bătrânél
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bătrânícă s. f. (sil. -trâ-), g.-d. art. bătrânícii/bătrânélei; pl. bătrâníci/bătrânéle
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bătrânél (bă-trâ-); adj. m., s. m., pl. bătrânéi, art. bătrânéii, adj. f., s. f. bătrânícă, pl. bătrâníci / bătrânéle
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
- silabație: bă-trâ-
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
- silabație: bă-trâ-
substantiv feminin (F39) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
bătrânel, bătrâneisubstantiv masculin bătrânică, bătrânici / bătrânică, bătrânelesubstantiv feminin bătrânel, bătrânicăadjectiv
- 1. Diminutiv al lui bătrân. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bătrînica nu s-a mai putut stăpîni... a biruit-o plînsul. CARAGIALE, O. I 296. DLRLC
- Doamna directoare Teodoru era mititică, bătrînică. PAS, Z. I 109. DLRLC
-
etimologie:
- Bătrân + sufix -el. DEX '98 DEX '09