10 definiții pentru băgăreț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. (Fam.) Care se amestecă insistent în toate; băgăcios, înfigăreț. – Băga + suf. -ăreț.
BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. (Fam.) Care se amestecă insistent în toate; băgăcios, înfigăreț. – Băga + suf. -ăreț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
băgăréț, ~eáță smf, a [At: DL / Pl: ~e / E: băga + -ăreț] 1-2 (Fam) (Persoană) care se amestecă insistent în toate Si: băgăcios, (reg) băgător (1-2), înfigăreț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
băgăréț, -eáță adj. (fam.) Care se amestecă insistent în toate; (fam.) băgăcios. • pl. -eți, -ețe. /băga + -ăreț.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. Care se bagă, se înfige sau se amestecă nepoftit în vorbă, în discuție; băgăcios, înfigăreț.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. Care se amestecă nepoftit (în discuție); înfigăreț. – Din băga + suf. -(ă)reț.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BĂGĂRÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) și substantival fam. Care are obiceiul de a se băga undeva nepoftit; predispus să se amestece în toate. /a (se) băga + suf. ~ăreț
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
băgăréț (fam.) adj. m., pl. băgăréți; f. băgăreáță, pl. băgăréțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
băgăréț adj. m., pl. băgăréți; f. sg. băgăreáță, pl. băgăréțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BĂGĂRÉȚ adj. v. înfigăreț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BĂGĂREȚ adj. băgăcios, înfigăreț, vîrîcios. (Ești prea ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A18) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
băgăreț, băgăreațăadjectiv
etimologie:
- Băga + sufix -ăreț. DEX '98 DEX '09